Afişări de pagină

Sistem

joi, 23 aprilie 2015

Graţia Divină

Adevărata vindecare incepe atunci cand pacientul simte Graţia Divină.
Dacă se realizează o adevărată comuniune de suflet intre terapeut si pacient, atunci si terapeutul resimte Graţia Divină.
De fapt, Dumnezeu e Cel care vindecă. El e Singurul care se manifestă prin cei doi, asupra celor doi.
Pacientul si terapeutul nu mai opun nici o rezistentă Graţiei Divine.
De obicei oamenii din societatea secularizata de azi nu se pot abandona in fata lui Dumnezeu, se cred  rationali, spirite libere. De fapt nu-si pot abandona tiparele, tarele, frustarile, neiertarile, nu-si asuma responsabilitatile, dau vina pe ceilalti, mereu ceilalti. Ei ii eticheteaza pe cei supusi si umili ca "pocaiti, nebuni intru Dumnezeu/Hristos" si "bigoti, habotnici, dogmatici, retardati...".

Voi retine pentru dvs. doar urmatoarele sensuri:

(DEx) GRÁȚIE, grații, s. f. Bunăvoință, preferință, favoare de care se bucură cineva.
Expr. A intra în grațiile cuiva = a câștiga încrederea, bunăvoința cuiva.
♦ Ajutor, milă, îndurare (divină); iertare (de o pedeapsă).

(Latina) grātia f (genitive grātiae):
  1. grace = acelasi sens ca in DEX
  2. thankfulness=recunoștință
  3. sake=  drag, consideraţie {adj. m.}.
“Nu mă pot întâlni cu Persoana supremă a lui Dumnezeu decât prin persoana aproapelui meu, şi dacă nu-L pot găsi pe Dumnezeu în şi prin persoana aproapelui, atunci nu-l voi putea descoperi cu adevărat nici pe aproapele meu.” (Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Timp și veșnicie, SLG Press, Convent of the Incarnation, Fairacress, Oxford, p.13.).

Ce poate fi mai frumos decat a simti favoarea lui Dumnezeu, a câștiga încrederea Lui, bunăvoința Lui si a resimti recunostinta fata de aceasta favoare/bunăvoința acordata de Dumnezeu?
Atat pacientul, cat ci terapeutul simt si resimt favoarea lui Dumnezeu si sunt recunoscatori.
Aceasta e veritabila vindecare. Are aceasta un pret?

Are legatura aceasta comuniune cu vreun protocol medical oficial:
diagnostic cu aparatura scumpa=sentinta (ghinion), reteta, compensare, farmacie/concern farmaceutic, tratament (radioterapie, chirurgie, chimioterapie), sicriu, pompa funebra, parastas, vesnica pomenire?

Voi reda doar doua evenimente din mica mea experienta ca terapeut:
1. Sotia celui mai bun prieten a fost operata de cancer de san in Occident. Terapie clasica, mai putin chimioterapie. In continuare urmeaza tratament scump cu medicamente care-i suprima secretiile de estrogen. Oficial estrogenul este considerat factor de risc in reaparitia tumorilor, a chisturilor...
Rezultatul: imbatranire precoce si imposibilitate de a mai procrea, de a mai fi femeie, asta apropo de Angelina Jolie pe catre unii, indemnati de trompetele mass-media, o mai cred inca femeie.
A fost de acord sa aplicam Calatoria interioara a lui Brandon Bays.
Am fost surprins sa constat ca ii era frica sa-si abandoneze fricile, ca nu avea o persoana in care sa aiba deplina incredere si sa se "spovedeasca". Nu am fost surprins de faptul ca dadea vina pe persoanele cele mai apropiate. In fond toti facem asta. Am cautat sa ocolesc pasul cu abandonarea fricilor, sa o luam pe cai alternative. Nu s-a putut. Am revenit de vreo doua ori si pana la urma a recunoscut ca, de fapt, nu se impaca cu ea insasi. In acel moment a incetat sa arunce vina pe ceilalti, a regasit starea de candoare, a gasit cui sa se roage si Graţia Divină s-a revarsat. Eu insumi am devenit recunoscator pentru aceasta. Recunosc ca terapeutul insusi beneficiaza in urma vindecarii.
2. In pauza unui seminar de Vindecare emotionala sustinut de David Wagner m-am certat pe hol cu un bun prieten. Furios, am reintrat in sala si m-am asezat in spatele salii, pe ultimul rand de scaune.
Nu stiu daca David a auzit cearta, dar cert este ca nu stie deloc romaneste. A venit din fata salii si s-a asezat chiar langa mine. N-a spus nimic. M-am intrebat: Ce mai vrea si David? O colega a venit la el si i-a solicitat in engleza un raspuns. El a spus: "Nu acum." Mi-am dat seama ca s-a asezat acolo pentru mine. A ramas pana m-am calmat. Apoi fara nici un cuvant s-a ridicat si a plecat.

Am avut printre noi vindecatori de suflete ca Iustin Parvu si Arsenie Boca. Nu i-am stiut pretui atunci cand traiau. Abia acum le cautam harul.