Afişări de pagină

joi, 23 iulie 2015

Din nou despre vaccinare si cancerul la copii

Am primit de un medic:
"Prima cauza de moarte pentru intervalul de varsta 5-9 ani si a doua pentru intervalul 10-19 ani este cancerul! 
    
S-a declansat o isterie in societatea noastra intre cei ce nu vor sa-si vaccineze copii si cei ce spun ca nevaccinarea vulnerabilizeaza copii, si ca ar trebui ca vaccinarea sa fie OBLIGATORIE! Parintii ce nu-si vaccineaza copii ar trebui amendati, inchisi, decapitati ...


S-au creat tabere , exista comandanti de front si soldati entuziasti.       
Lumea stiintifica /medicala are printre oficialitati doar adeptii vaccinarilor !      
De ce ???

Pai, este destul de simplu, ca medic esti vulnerabil! Esti vulnerabil la presiunile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, a Colegiului Medicilor, ale spitalului in care activezi, ale Ministerului Sanatatii...
Este simplu, pot fi o multime de presiuni care sa te faca sa taci!

De ce ar trebui vaccinati cit mai multi, cit mai devreme, de cit mai multe ori ???      
Si aici este simplu !      
Medicina este o foarte mare afacere !!!      
Ce poate fi mai profitabil decit sa ai o masa foarte mare de clienti/candidati la vaccinare, care sa-ti creasca profiturile. De aceea ideal este sa faci cit mai multe vaccinari, ce conteaza ca boala aia este foarte usoara, trebuie un vaccin !!!      
Si asa schema de vaccinare s-a umflat si s-a umflat...

Pentru a intelege cit mai bine vaccinurile si vaccinarea ar trebui sa intelegem foarte bine ce este sistemul imunitar.       
Ce este  sistemul imunitar si ce rol are el?       
Sistemul imunitar este forta de politie a organismului.      
El ataca si distruge orice este strain de organismul nostru: bacterii, virusi, paraziti, celule canceroase..      
Cum functioneaza ?      
Orice celula a organismului nostru are un “cod de bare”. Cind “politistul” se apropie, intreaba celula sau  microorganismul respectiv  ce cod de bare are . Daca nu este codul de bare corect, atunci politia ataca si distruge !      
Celula canceroasa are alt cod  de bare si un sistem imunitar competent /destept distruge orice celula canceroasa. Cancerul nu se poate dezvolta cu un sistem imunitar in deplina maturitate si competenta !       
In comparatia de mai sus tumora este o organizatie criminala, iar sistemul imunitar este  politia!      
Deci cancerul apare cu un sistem imunitar lenes /incompetent (ca si in societatea actuala).
Dar mai exista o situatie: un sistem imunitar hiperactiv, agitat, haotic care vede peste tot pericole si dusmani. In cazul acesta sistemul confunda celule proprii cu dusmanul si le distruge !!!!   
Sint asa numitele boli autoimune, foarte urite si foarte greu de tratat, in care sistemul /politia ataca structuri care sint ale tale si iti sint indispensabile. Exemple:  poliartrira reumatoida, spondilita anchilopoetica, lupusul,  dar si o boala ce este foarte cunoscuta: diabetul. Sint multe boli care au o componenta autoimuna, dar mai putin cunoscute, ca astmul bronsic, rinita cronica, alergiile de orice fel ...      
Datorita sistemului imunitar se produce si fenomenul de respingere in cazul transplantelor. De aceea transplantatii trebuie sa urmeze un tratament care            slabeste sistemul imunitar tot restul vietii.       
Dar sistemul imunitar are interactiuni mult mai complexe in organism.
O defectiune a sistemului endocrin poate afecta sistemul nervos si imunitar, o defectiune a sistemului imunitar afecteaza si celelalte doua sisteme.
Pentru a fi pe deplin competent si apt sa-si desfasoare activitatea sistemul imunitar are nevoie de timp sa invete, sa se instruiasca sa intre in contact cu “infractorii”  si sa-i cunoasca, sa-si elaboreze strategiile de lupta, sa-si construiasca armele (anticorpii) !


Pentru asta invatam in facultatea de medicina ca sistemul imunitar are nevoie de 2 ani, insa date mai recente duc virsta deplinei competente a sistemului la pubertate, cind timusul ajunge la dezvoltarea completa. Timusul este o glanda situata sub stern, care este ca si o academie de politie, in care doar cei foarte buni absolva, din 100 de candidati doar 6 ajung sa absolve !
 
“Sistemul imunitar al copilului se maturizează în jurul vârstei de 11-12 ani. Până la această vârstă, amigdalele şi timusul ("glanda copilăriei", care involuează după 14 ani) reprezintă adevărate şcoli pentru imunitate”
 
Pina atunci sistemul imunitar invata sa recunoasca tesuturile proprii de cele straine , invata sa fabrice anticorpi si sa-i foloseasca. De asta indicatia pentru mame este sa-i alapteze minim 2 ani, ca sa-i transfere anticorpi prin laptele matern.
Nimeni nu-si doreste  o politie zabauca, care sa traga fara discriminare, atit in cetateni onesti, cit si in infractori!
“Incidenţa diabetului zaharat, în rândul românilor, este de 312 cazuri la suta de mii de locuitori, în creştere faţă de acum 7-8 ani, când era doar de 230.”
Diabetul zaharat de tip 1 este o afectiune ce poate apare la orice varsta, dar in special la copii.
 
Cum spuneam, exista o legatura directa intre sistemul imunitar si cancer.       
Statisticile spun acest adevar, pe care l-am pus in titlu !      
Mai jos se spune ca “nu se stie de ce unii copii fac cancer “!       
In general, cancerul era o problema a adultului, pentru ca se presupune ca celulele adultului se degradeaza, celulele lui acumuleaza erori, toxine din mincare cu E-uri, pesticide, radiatii, poluare electromagnetica etc., etc.       
Dar acestea nu sint valabile la copii !!!      
De ce fac totusi copii cancer ?      
Nu se intreaba nimeni ? De fapt, nu vrea nimeni sa raspunda!      
Se constata si atit, se trece la statistica pura. Daca esti parinte si ai ghinion, asta e, ti s-a intimplat si suporti consecintele!  Sistemul medical n-are nici o vina!   Oare?!!!  
Sint convins ca nu sint singurul care s-a gindit la legatura intre vaccinare, sistemul imunitar si cancer !!      
Dar nu este profitabila o asemenea abordare, o asemenea cercetare in acest domeniu !!      
Cu toate acestea, cancerul pediatric este cea mai frecventă cauză de deces la grupa de vârsta 5-9 ani şi a doua la grupa de vârsta 10-19 ani [2].    
Nu se ştie exact de ce unii copii fac cancer.
Dar daca cauza primordiala este bombardarea cu vaccinuri?  

Bibliografie  

    

1. Pediatric Oncology, A comprehensive Guide, Dr. Thomas Kühne, Robert J. Arceci, Springer, pag.21-21 
2. Tasker C. Robert, Mc Clure J. Robert, Alcerini L. Carlo, Oxford texbook of pediatrics, Oxford University Press, 2008, pag. 624 3. http://www.cancer.gov/cancertopics 
4. Abeloff D. Martin, Abeloff ‘s Clinical Oncology, Churchill Livingstone, forth edition, pag. 341 
5. Elizabeth Milne, Kathryn R. Greenop, Carol Bower, et al, Maternal Use of Folic Acid and Other Supplements and Risk of Childhood Brain Tumors, Cancer Epidemiol Biomarkers Prev 2012;21:1933-1941
“Cu ocazia Zilei Internationale a Copilariei cu Cancer, 15.02.2014, Federatia Asociatiei Bolnavilor de Cancer (FABC) atrage atentia autoritatilor asupra suferintei celor 5000 de copii din Romania care in fiecare zi se lupta cu aceasta cumplita maladie. Iar in fiecare an, aproximativ 400 noi cazuri de cancer pediatric sunt diagnosticate, afectiunile oncologice fiind a doua cauza de mortalitate in randul copiilor romani.”      
 
Despre vaccinare un interviu:
Distrugerea SISTEMULUI IMUNITAR prin proliferarea SCHEMELOR DE VACCINARE
Publicat pe 30 Jan 2013 
Familia Ortodoxa:  
De curând a fost publicată o carte ce a stârnit atât interesul părinţilor, cât şi al medicilor: Vaccinurile: Prevenție sau boală? O nouă patologie pediatrică”, scrisă de medicul clujean Christa Todea-Gross. Lucrarea aduce câteva mari provocări pentru sistemul medical românesc din ultima jumătate de secol: au rezolvat într-adevăr vaccinurile marile epidemii sau este aceasta o ipoteză care s-a dovedit nefondată?Sunt companiile care le produc sincer preocupate de bolile oamenilor sau există un interes economic în promovarea feluritelor vaccinuri?
Am încercat, în interviul luat D-nei Dr. Todea-Gross, să obţinem câteva răspunsuri concise la aceste întrebări, care nădăjduim să stârnească îndeajuns interesul cititorilor pentru a le aprofunda în cartea domniei sale.
- Vă întreb direct: care sunt efectele vaccinurilor asupra copiilor? De ce vaccinurile provoacă tot felul de reacţii adverse?
- Termenul medical corect este cel de „reacţii adverse postvaccinale”, care sunt numeroase, mai mult sau mai puţin grave, unele recunoscute de către medicină, altele nuSunt recunoscute în mod oficial doar acele reacţii adverse care apar în primele patruzeci de zile de la vaccinare (excepţie făcând vaccinul antituberculos BCG) şi nu voi insista asupra lor, fiind descrise în carte.
Cele mai severe reacţii adverse, denumite de către medicii din Occident „complicaţii postvaccinale”, nu sunt recunoscute în mod oficial şi debutează după această perioadă. Aceste complicaţii nu sunt altceva decât bolile sistemului imun: alergiile, bolile alergice, bolile autoimune şi bolile maligne (limfoame, leucemii). Deşi bolile maligne sunt cele mai grave, pe primul loc ca frecvenţă rămân bolile autoimune, care sunt boli severe, cronice şi nevindecabile, dintre care enumăr câteva:
- bolile autoimune digestivealergia la lapte de vacă, alergia la gluten, boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, diabet zaharat tip 1 etc.;
- bolile autoimune reumatologice: ARJ la copil (artrita reumatoidă juvenilă), PR (poliartrita reumatoidă) la adult;
- bolile autoimune hematologiceanemia Biermer, anemii hemolitice, trombocitopenie etc.;
- boli autoimune cutanate: psoriazis, vitiligo;
- bolile autoimune neurologice: sindromul Guillain-Barré, scleroza multiplă, epilepsie, paralizii de nervi cranieni (urmate de surditate, orbire sau lipsa vorbirii), encefalite, meningite, sindrom ADHD, autism etc.
Cea mai gravă complicaţie postvaccinală este decesul. „Sindromul morţii subite la sugar” este o astfel de complicaţie şi s-a dovedit că este dată de vaccinul DTP.

Cauzele„reacţiilor adverse postvaccinale”

Eşecul vaccinurilor este determinat de mai multe cauze, pe care le putem împărţi în trei grupe.
În primul rând, aş vorbi despre principiul vaccinării.Acesta este un principiu fals, artificial, la care organismul uman nu se poate adapta. De ce? Fiindcă„mecanismele de funcţionare” ale sistemul imun al omului nu sunt „aplicabile” în cazul unui vaccin.Sistemul nostru imun este asemenea unei maşini care funcţionează după anumite reguli stricte, precise, stabilite şi adaptate în decursul a mii de ani… De două secole, noi încercăm să reprogramăm un mecanism perfect, dar nu reuşim, fiindcă este imposibil. Sacrificiul unei astfel de „încercări” a fost prea mare: distrugerea lentă şi sistematică a celei mai puternice arme de supravieţuire a organismului uman – sistemul imun. În concluzie, principiul vaccinării este unulsimplist şi ineficient, fiind un model „artificial”, bazat pe alte legi decât cele naturale, la care, după cum o dovedesc studiile şi practica medicală, sistemul nostru imun nu se adaptează, ci se îmbolnăveşte.
În al doilea rând, numărul mare de vaccinuri, administrate într-un timp foarte scurt unui organism imatur şi cu un sistem imun incomplet maturizat. Un medic din Occident afirma că un vaccin administrat unui sugar echivalează cu treizeci de vaccinuri administrate unui adult în decurs de o zi… Un adult nu ar putea suporta o asemenea agresiune, dar un sugar trebuie s-o facă! Consecinţele le vedem…
În al treilea rând, combinaţia de vaccinuri. Să ne întoarcem puţin în timpÎn Germania (şi în toate ţările europene, de altfel), în anul 1972 existau numai cinci vaccinuri la sugari! Toate vaccinurile erau administrate separat. Este motivul pentru care organismul reuşea să facă faţă unei asemenea agresiuni, iar îmbolnăvirile nu erau atât de frecvente şi atât de graveÎn anul 1975 încă nu se ştia de sindromul ADHD! În 1976 creşte numărul vaccinurilor la doisprezece şi este pentru prima dată când se administrează simultan două vaccinuri. În continuare a crescut numărul vaccinurilor la paisprezece, apoi la treizeci şi două! În 1995 se foloseşte trivaccinul DTP (trei vaccinuri combinate), apoi tetravaccinul (patru vaccinuri combinate). În 2006 s-a ajuns la patruzeci de vaccinuri la un singur copil şi se introduce pentru prima dată hexavaccinul la sugar (şase vaccinuri simultan!). Din acest an, frecvenţa sindromului ADHD creşte foarte mult. La fel şi autismul.
În România, numărul de vaccinuri administrate sugarului până la vârsta de 1 an este în număr de douăzeci şi nouă, iar până la 9 ani – treizeci şi patru de vaccinuri (fără să socotim şi vaccinurile opţionale!). Combinaţia de şase vaccinuri se administrează şi sugarilor din România la vârsta de 2, respectiv 6 luni, iar sindromul ADHD şi autismul sunt deja destul de răspândite între copiii români. Un singur vaccin conţine un singur antigen (viral, bacterian etc.) şi o cantitate mai mică de adjuvanţi şi conservanţi, deci o cantitate mai mică de substanţe neurotoxice (mercur, aluminiu) sau alergice (proteine animale, antibiotice etc.). Combinaţia mai multor vaccinuri a dus inevitabil la înmulţirea efectelor neurotoxice şi alergice, cu efectele dezastruoase pe care le vedem…
- Care credeţi că este cel mai periculos vaccin?
- Cel mai toxic vaccin este cel care are cele mai multe combinaţii de vaccinuri şi cei mai mulţi conservanţi şi adjuvanţi neurotoxici (aluminiu, mercur): hexavaccinul de la 2 luni şi combinaţia de opt vaccinuri de la 1 an.
Dar, în acelaşi timp, nu putem simplifica matematic o reacţie postvaccinală. Spre exemplu, vaccinul BCG singur poate provoca o tuberculoză primară pulmonară ori extrapulmonară gravă, sau otite purulente, care duc la pierderea auzului. Vaccinul DTP (trivaccin) poate provoca „sindromul morţii subite la sugar”, iar exemplele pot continua. Repetarea aceluiaşi vaccin reprezintă un alt pericol. Are loc o hiperimunizare, prin formarea unui titru (o cantitate) mult prea mare de anticorpi – aşa cum se întâmplă în cazul vaccinului DTP, care se administrează de patru ori (!) până la vârsta de 1 an, cu provocarea unor boli alergice şi apoi a bolilor autoimune: eczema atopică, alergia la lapte de vacă, astm bronşic etc.
Toate acestea se întâmplă din cauza dezechilibrului sistemului imun, prin stimularea unilaterală a imunităţii umorale, în detrimentul celei celulare. Dacă este întreruptă la timp vaccinarea şi tratată corespunzător boala alergică, copilul se vindecă. Dacă se continuă vaccinarea, observăm că are loc o trecere de la o boală alergică la una autoimună mai uşoară (alergie la lapte de vacă), apoi la altă boală autoimună mai gravă (alergie la gluten) etc. De fapt, sistemul imun clachează şi în final se instalează o boală autoimună gravă, fie la 1,5-2 ani (ADHD, autism, astm bronşic), fie la 6-7 ani (diabet zaharat, ARJ), sau chiar în adolescenţă (scleroza multiplă, poliartrita reumatoidă, boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, diabet zaharat tip 1 etc.). Vaccinurile au bătaie lungă, de ani de zile, chiar zeci de ani…

Tot mai mulţi părinţi refuză vaccinarea

- S-a schimbat mentalitatea părinţilor în ceea ce priveşte vaccinurile?
- Mentalitatea părinţilor a început să se schimbe treptat, odată cu informarea acestora pe diverse căi, principala cale fiind Internetul. Nu sunt singura persoană din ţară care a postat articole despre vaccinuri pe site-uri, iar părinţii, cunoscători de limbi străine, au putut să se informeze şi din alte surse despre pericolul vaccinurilor pentru sănătatea copiilor. Cartea pe care am scris-o vine să lămurească aspectele variate legate de vaccinuri, dar să dea şi soluţii.
Rezultatul este evident: tot mai mulţi părinţi refuză vaccinarea copiilor lor, iar recent, apariţia unor reacţii adverse destul de severe după vaccinul BCG la nou-născuţi (cunoscute şi până acum, dar, poate din lipsa informării, părinţii nu le-au mai sesizat organelor competente) a dus la pierderea încrederii în efectul pozitiv al vaccinurilor. Faptul că părinţii copiilor afectaţi au ajuns în instanţă pentru a-şi cere drepturile care le-au fost încălcate este un pas înainte în România – pe mine mă bucură cu adevărat acest lucru, pe care, de altfel, l-am accentuat şi în introducerea cărţii.
- De ce credeţi că totuşi unii părinţi îşi vaccinează în continuare copiii, în ciuda atâtor materiale care au apărut împotriva vaccinurilor?
- Mentalitatea părinţilor nu poate fi schimbată peste noapte… Este adânc înrădăcinată în conştiinţa oamenilor falsa idee că bolile copilăriei sunt foarte periculoase şi trebuiesc prevenite cu orice preţ, când de fapt este adevărat exact contrariul: bolile copilăriei sunt afecţiuni uşoare, la care sistemul imun foarte flexibil al copilului se adaptează uşor şi, în câteva zile, acesta se vindecă complet, fără complicaţii. Pe de altă parte, vaccinarea nu previne aceste boli, ci le amână pe mai târziu, când sunt mai greu suportabile, din cauza unui sistem imun mai rigid şi când pot apărea complicaţii, fără să pună însă viaţa omului în pericol. Trebuie să existe un teren susceptibil (boli cronice, deficienţe imune, tratamente greşite cu antibiotice sau tratamente care scad imunitatea etc.), pentru ca bolile copilăriei să provoace complicaţii la sugari. Cu atât mai mult, la aceşti sugari, vaccinurile pot provoca reacţii adverse grave.
Pentru majoritatea părinţilor este un şoc să afle că vaccinurile sunt dăunătoare şi nu benefice! Nici nu au cum, fiindcă medicii înşişi sunt dezinformaţi sistematic în timpul facultăţii şi ulterior, când practică medicina. Zilnic primesc întrebări din partea părinţilor care nu ştiu ce decizie să ia. Este motivul pentru care am scris cartea, folosind aproape în exclusivitate bibliografie străină. Sunt convinsă că vom avea, cu timpul, tot mai mulţi copii nevaccinaţi şi sănătoşi. Nu-i putem sacrifica de dragul unor interese financiare…
- Dar cum pot fi prevenite bolile copilăriei, dacă se renunţă la vaccinuri?
- Ele nu trebuiesc prevenite! Dimpotrivă, este indicat ca toţi copiii să facă bolile copilăriei. Aceste boli joacă un rol important în formarea unui sistem imun sănătos al copilului, iar imunitatea dobândită în urma acestor boli este îndelungată, deseori pentru întreaga viaţă. Totodată, studiile arată că imunitatea dobândită în urma bolilor copilăriei joacă un rol important în prevenirea altor boli grave: sindrom nefrotic, tumori, leucemie etc. Or, acest adevăr nu li se spune părinţilor! Fetiţele care trec prin aceste boli naturale până la vârsta de 14-16 ani vor avea o imunitate suficientă şi pentru copii, când vor deveni mame. Prin vaccinare, imunitatea se pierde mult mai repede, iar copiii vor fi expuşi intranatal sau postnatal acestor boli, care le pot provoca malformaţii, respectiv complicaţii. Aş dori să mai spun faptul că vaccinurile pot provoca uneori chiar boala pe care ar trebui s-o prevină!
- Exista totuşi vreun vaccin care ar trebui făcut?
- Nu. Motivele le-am explicat mai devreme, când am vorbit despre cauzele reacţiilor adverse ale vaccinurilor. Studiile arată că numărul consultaţiilor copiilor vaccinaţi este net superior celor nevaccinaţi. Dr. G. Buchwald afirma pe bună dreptate că în viitor, după ritmul în care are loc vaccinarea sugarilor, singurii copii cu adevărat sănătoşi vor mai fi doar copiii nevaccinaţi!

În decurs de 30 de ani, toţi copiii vor suferi de o boală alergică

- Care sunt consecinţele pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei, dacă se continuă cu vaccinurile în acelaşi ritm?
- Statisticile arată că, la ora actuală, în ţările dezvoltate (fără ca situaţia să fie diferită de cea din România!), unul din doi copii suferă de alergie, tot al treilea copil suferă de eczemă atopică şi unul din zece de astm bronşic. Nici una dintre aceste boli nu are un tratament etiologic, ci doar unul simptomatic – adică ameliorează simptomele, dar nu vindecă. Se preconizează că în decurs de 30 de ani toţi copiii vor suferi de o boală alergică. Nu vor mai suferi de banalele boli ale copilăriei, tratabile şi vindecabile în 3-7 zile, ci vor suferi o viaţă întreagă de boli cronice, ireversibile, de cele mai multe ori debilizante!
Dar nu trebuie să ne uităm atât de departe… Deja putem vorbi la ora actuală de o epidemie de autism în România în rândul copiilor, iar o mare parte din cazurile de sindrom ADHD nu sunt diagnosticate. Ca urmare, numărul lor este cu mult mai mare decât cel oficial. Numărul cazurilor de boli neurologice postvaccinale creşte de la o zi la alta. Vaccinurile din copilărie au deschis o „poartă” şi pentru alte boli cronice, nevindecabile: peste un milion de români suferă de o boală rară… Statisticile arată că 75% dintre pacienţii cu boli rare sunt copiii, conform datelor Alianţei Naţionale pentru Boli Rare din România. Acestea pot fi boli autoimune, boli toxice şi infecţioase, boli pulmonare, leucemii sau alte cancere rare etc. Legătura dintre aceste afecţiuni rare şi vaccinuri o fac numeroase studii din Occident.
Este nevoie de o mare reformă în medicina preventivă.Programul naţional de vaccinare, din nefericire, constituie o prevenţie care îmbolnăveşte şi uneori chiar ucide.
- Relataţi-ne, vă rog, câteva din cazurile întâlnite în activitatea dumneavoastră în care copiii au avut de suferit de pe urma vaccinurilor…
- Primele cazuri ar fi chiar proprii mei copii: doi băieţi şi o fată… Dar prefer să vorbesc despre cazuri mai recente, la modul general, nu individual, datele fiind confidenţiale. Am văzut toată gama de boli autoimune şi neurologice la copiii vaccinaţi: alergii alimentare, astm bronşic, sindrom ADHD, autism, vitiligo, psoriazis, diabet zaharat tip 1 etc.
Nu voi intra în amănunte, fiindcă mi se va spune că nu pot dovedi legătura dintre vaccin şi aceste boli. Ea poate fi însă dovedită prin proba terapeutică, şi anume prin aplicarea unui tratament (încă necunoscut în ţară, dar care se aplică în Occident încă din anul 1990) care ameliorează net aceste boli şi uneori le vindecă (aşa cum am precizat şi în carte, la capitolul 3). Medicina alopată este neputincioasă în faţa unor astfel de afecţiuni cronice, unele foarte grave. Am văzut cum aceşti copii, prin eliminarea metalelor grele din organism (mercur) cu ajutorul unui tratament specific, s-au vindecat.Numeroasele studii au arătat cum mercurul din vaccinuri provoacă boli autoimune neurologice grave precum autism, ADHD ş.a., care, fiind tratate la debut, pot fi ameliorate net şi uneori pot fi vindecate. Acelaşi tratament, alături de un regim alimentar, poate vindeca eczemele atopice, psoriazisul la debut, alergiile alimentare, astmul bronşic alergic ş.a.
Ceea ce lipseşte deocamdată la noi în ţară este studiul comparativ dintre copiii vaccinaţi şi cei nevaccinaţi. Ar fi o altă dovadă că vaccinurile sunt cauza frecventă a bolilor sistemului imun, respectiv bolile alergice, autoimune şi maligne. La copiii nevaccinaţi, bolile alergice şi autoimune sunt extrem de rare (date de alergiile părinţilor, intoxicaţiile cronice ale părinţilor cu metale grele etc.). Boli precum autismul şi sindromul ADHD practic lipsesc la copiii nevaccinaţi.
- Ştim că în străinătate părinţii au dat în judecată spitalele pentru astfel de situaţii. La noi s-au întâlnit astfel de cazuri?
- Nu, dar am înţeles că zilele acestea mamele copiilor care suferă în urma vaccinului BCG au dat în judecată Ministerul Sănătăţii – acesta este un început promiţător! Aşa cum am specificat şi în carte, părinţii nu sunt informaţi asupra reacţiilor adverse ale vaccinurilor. De asemenea, este grav încălcat dreptul pacientului când, în maternitate (şi nu numai), copii sunt vaccinaţi fără a se cere acordul în scris al mamei. Mama trebuie să semneze dacă este de acord sau refuză vaccinurile, inclusiv cele două din maternitate: BCG şi anti-hepatitic B. Prin încălcarea dreptului la consimţământul informat, mama poate da în judecată conducerea spitalului.
- Ce ar trebui sa facă părinţii care refuză să-şi vaccineze copiii, mai ales când primesc tot felul de ameninţări din partea personalului medical?
- Părinţii, indiferent dacă refuză sau nu vaccinurile, trebuie să îşi cunoască drepturile de cetăţean, drepturile de pacient şi cele de tutore ale unui minor. Astfel, dacă le sunt încălcate unele din aceste drepturi de către medicul de familie, este indicat să-l schimbe. Dacă nu există această posibilitate, părinţii pot depune o plângere sau, în ultimă instanţă, pot da în judecată persoana care-i ameninţă sau conducerea instituţiei (grădiniţă, şcoală, spital).
Din nefericire, intimidarea părinţilor rămâne în continuare o armă foarte eficientă la noi în ţară când este vorba de vaccinare. Lucrurile trebuie să se schimbe la un moment dat, fiind vorba de sănătatea copiilor noştri. După ce copilul se îmbolnăveşte, nu se mai face de obicei legătura dintre vaccin şi boală, „reacţiile adverse” sunt considerate „normale”, iar părintele se vede neputincios şi părăsit într-o lume medicală indiferentă…
A consemnat Raluca Tănăseanu
 
 
 
 
 
 

 

duminică, 19 iulie 2015

Secretul cancerului a fost dezvaluit de Etienne Guille. Dar ne invartim inca in jurul cozii...

pentru ca "medicina moderna" n-a auzit si n-a citit de Etienne Guille si cercetarile sale!
http://www.revue3emillenaire.com/blog/analyse-systemique-de-linduction-du-cancer-par-etienne-guille/  din care redau:

"(Revue 3e Millénaire. No 8 ancienne série. Mai-Juin 1983)
C’est le déséquilibre entre l’énergie vibratoire et les supports vibratoires qui entraîne la formation tumorale de la maladie.
Comment peut naître un foyer tumoral ? Par quel processus ? En quelles occasions ? Avec Étienne Guillé, descendons jusqu’aux cellules qui composent les différents règnes du vivant. Du végétal à l’animal et à l’homme, le même mécanisme se déclenche. Nous n’étudierons pas avec lui les différents cancers dus au tabac, à l’alcool, ou à toute autre matière cancérigène, mais seulement au passage subtil qui fait qu’une cellule saine devient cancéreuse. De ce processus peuvent néanmoins naître les méthodes de dépistage et, peut-être plus tard, de soins. Dans ce premier article, Étienne Guillé analyse le processus d’induction du cancer.
La méthode générale d’analyse des systèmes appliqué à l’être humain permet de définir des couples spécifiques, EV + SV qui décrivent le fonctionnement des structures matérielles (SV : Support vibratoire) « animés » par des énergies vibratoires spécifiques (EV) (Guillé E., Le 3e  Millénaire, n° 7 – mars-avril 1983)."
Restul il cititi singuri la sursa indicata.
 
Cine este Etienne Guille:
"Etienne Guillé, agrégé de physiologie-biochimie, docteur ès sciences, est enseignant-chercheur à l'Université Paris-Sud (Orsay). Il est l'auteur de "L'Alchimie de la vie" et de "L'Energie des Pyramides et l'homme".

Etienne Guillé, dépassant l'affrontement entre science et religion, aborde ici les questions essentielles de l'homme dans sa globalité (corps-âme-esprit). En prenant des exemples dans de nombreux domaines de la connaissance - des recherches appronfondies au niveau du patrimoine génétique à la quête du Graal - il propose une nouvelle approche de la réalité.

Les connaissances actuelles des propriétés des molécules de l'ADN que nous expose E.Guillé donnent un support concret et vérifiable expérimentalement aux données alchimiques.

Le fil conducteur de ce livre (L'HOMME ENTRE CIEL ET TERRE) est aussi la description des différents chemins de connaissance spécifique à chaque individu. Il s'agit d'une prodigieuse ouverture sur les catégories inconscientes de l'être."

Etienne Guillé - Le langage vibratoire de la vie
L'alchimie de la vie
"Etienne Guillé confronte les données actuelles de la Science en biologie et en médecine, aux données de la Tradition en utilisant le crible de la méthode générale d'analyse des systèmes. Le bilan de cette confrontation est sans ambiguïté : les données traditionnelles sont beaucoup plus performantes que les données scientifiques et fournissent en conséquence des modèles de l'univers beaucoup plus proches de la réalité que la Science actuelle...." va las iar sa mergeti la sursa:
http://www.the-savoisien.com/blog/index.php?post/Etienne-Guille-Le-langage-vibratoire-de-la-vie

Sa revenim la limba romana dupa atata franceza:
"La baza lucrarilor sale se afla studiile asupra cancerului: mai intai asupra plantelor, prin anii '60-70, apoi asupra animalelor, iar in final chiar asupra omului. El si-a orientat ulterior toate cercetarile asupra structurii ADN-ului. A putut observa, in felul acesta ca ruptura ce permite instalarea unei leziuni cancerigene , iar apoi formarea cancerului, se datoreaza aproape intotdeauna unei perioade de stres (ce parere aveti de convergenta cu Noua Medicina Germana?).
Agentul cancerigen, o bacterie despre care se stie in prezent ca ea este purtatoarea unui virus, profita intr-adevar de o modificare ce apare in structura ADN-ului, pentru a se putea fixa asupra moleculelor respective. Si aici incepe deja istoria uneia dintre cele mai extraordinare descoperiri ale lui Etienne Guille, aceea de a fi reusit sa demonstreze ca, in realitate, structura ADN-ului poate varia, in timp ce, dimpotriva, intreaga lume stiintifica era unanim si definitiv de acord ca structura ADN-ului ramane constanta."

Ne oprim pentru a respira adanc.
Care va sa zica: "a reusit sa demonstreze ca, in realitate, structura ADN-ului poate varia, in timp ce, dimpotriva, intreaga lume stiintifica era unanim si definitiv de acord ca structura ADN-ului ramane constanta."

Pai, ce facem? Ne intoarcem iar la munca unor titani care au fost aruncati la gunoi de "stiinta medicala moderna" cladita de niste impostori platiti de concerne farmaceutice?
Ne intoarcem iar la Antoine Bechamp, Raymond Royal Rife, Wilhelm Reich, Gaston Naessens, Guenther Enderlein si Hulda Regehr Clark?
Ne intoarcem la PLEOMORFISM? 
Da, viata insasi este pleomorfa sau polimorfa.
Ea nu se incadreaza in tiparele rigide oficiale "academice".
Despre pleomorfism cititi aici un articol excelent: https://vindecatorul.wordpress.com/2013/04/08/despre-pleomorfism/

Si revenim la Etienne Guille si cartea lui L'HOMME ENTRE CIEL ET TERRE:
"Exista de asemenea acolo (la nivel de ADN) si anumite pagini albe, pagini a caror scriere (programare prin procese de rezonanta), evident, revine in sarcina noastra; aceasta are loc atat in functie de liberul nostru arbitru, cat si de gradul nostru de responsabilitate sau, altfel spus, in functie de nivelul nostru de constiinta. Acestea sunt de fapt paginile care ne vor permite in final sa ne controlam insasi evolutia noastra spirituala si, impreuna cu ea, evolutia globala a omului, a Pamantului, a Cosmosului si chiar a Macrocosmosului in ansamblu."
"Totul se coreleaza, nimic nu se pierde", ca sa revenim la Hermes Trismegistus si Lavoisier, pe cele 3 niveluri: suport fizic-material, energie, constiinta (include emotiile), pe care se desfasoara schimburile vitale in totalitatea expresiei lor prin procese de rezonanta.

Cancerul si SIDA, care sunt considerate boli degenerative, reprezinta in realitate niste boli cosmice

"Aceasta modificare (a metalelor in celula tumorala) este exact aceea care determina comportamentul anormal al secventelor de ADN, care permite instalarea cancerului prin aparitia respectivei brese la nivelul lantului de ADN.
Exista deci transmutatii biologice chiar in interiorul ADN-ului. Celula tumorala lupta atunci impotriva mortii prin crearea unor celule nemuritoare....Celula tumorala nu moare deloc si ea se reproduce de un numar indefinit de ori."
In conceptia lui Etienne Guille, toate bolile degenerative cum sunt cancerul si SIDA, scleroza in placi, etc., sunt boli intr-un fel cosmice, caci aproape intotdeauna la baza lor se afla exact procesul de implicare a metalelor (planetare) in reinnoirea sau regenerarea celulelor (din microcosmos) prin procese de rezonanta cu anumite sfere subtile ale dezordinii si degenerarii din Macrocosmos.
"Unui proces de rezonanta care se declanseaza cu un aspect (strat) bolnav sau perturbat din Macrocosmos, ii corespunde totdeauna un om bolnav sau perturbat."
"Ca urmare a unor erori umane grave este posibil sa se acceada la alte tipuri, pe care le-am putea numi infernale, de energii, care sunt net perturbatoare fata de cele divine si armonioase care ii apartineau fiintei in mod natural, iar prin rezonanta s-a instalat progresiv in celulele noastre boala, chiar prin intermediul ADN-ului, ajungand astfel sa fie in mod gradat codificata in celulele noastre."

"Omul se roagă de Dumnezeu să-l scape de necazuri şi Dumnezeu se roagă de om să mai lase păcatul. Acum, judecaţi şi voi, cine de cine să asculte mai întâi, Dumnezeu de om sau omul de Dumnezeu?" Arsenie Boca





Suntem fiinte emotionale. Emotionale si vulnerabile

Am vrut demult sa scriu despre vulnerabilitatea noastra emotionala, despre sensibilitatea aceasta care ne face creativi, dar ne si imbolnaveste.
Aceasta sensibilitate ne face sclavii altora care ne agata prin patimile-viciile noastre si profita de noi (vezi sistemul bancar-petrolier-farmaceutic) sau ne arata menirea in aceasta existenta si Adevarul, iar Adevarul ne elibereaza.
Alegerea ne apartine: "nu e totuna leu sa mori sau caine inlantuit".
Sa alegem deci sa devenim liberi si puternici, sanatosi si fericiti.
Adica impliniti.
Si am gasit pe cineva care vorbeste clar despre vulnerabilitate.

Daca doriti sa deveniti sanatosi si liberi, atunci practicati Adevarul celor spuse mai jos.
Calea va este deschisa. "Cautati si veti gasi, bateti si vi se deschide, cereti si vi se va da".
Savurati-o:
http://filedelumina.ro/2014/01/27/vulnerabilitatea-cea-mai-mare-putere-a-noastra/
Sau link direct:
http://www.ted.com/talks/lang/ro/brene_brown_on_vulnerability

Rezumat:
"Aici incepe povestea mea. Pe vremea cand eram o tanara cercetatoare, student doctorand, in primul an am avut un profesor de cercetare care ne-a spus: “Uite cum stau lucrurile: daca nu poate fi masurat, nu exista.” Si m-am gandit ca vrea sa ma amageasca. “Serios?” am intrebat si el a raspuns: “Absolut”.
Trebuie sa intelegeti ca am o diploma in sociologie, un master in sociologie si imi luam doctoratul in sociologie, asa ca intreaga mea cariera academica era inconjurata de oameni care credeau ca "viata e complicata, deci iubeste-o". Iar eu sunt mai mult genul: "viata e complicata, fa curat, organizeaz-o si pune-o intr-o cutie".
Asa ca m-am gandit ca mi-am gasit drumul: o cariera care ma poarta – pe bune. Una dintre marile zicale ale sociologiei este sa te bazezi pe discomfortul muncii. Iar eu sunt din filmul: pocneste discomfortul in moalele capului, da-l la o parte si ia doar note maxime. Aceasta era mantra mea. Asa ca eram foarte incantata. Ma gandeam: stii ceva, asta e cariera potrivita pentru mine, pentru ca sunt interesata in cateva subiecte incurcate, dar vreau sa fiu in stare sa le simplific. Vreau sa le inteleg. Vreau sa disec aceste lucruri despre care stiu ca sunt importante si sa le pun tuturor la dispozitie reteta.

...despre relatii povestile care mi s-au spus erau de fapt despre ruperea lor.
M-am ciocnit de o situatie unica, care clarifica relatiile intr-un fel pe care nu il intelegeam si pe care nu l-am mai intalnit. Asa ca m-am retras din cercetare realizand ca am nevoie sa inteleg ce reprezinta. S-a dovedit ca este rusinea.
Rusinea este usor de inteles ca si teama de abandon. Este ceva ce tine de mine, pe care daca ceilalti l-ar vedea sau stii, atunci nu voi mai fi demna de relationare. Este universal valabil, toti am simtit la fel.
Singurii oameni care nu experimenteaza rusinea nu au capacitate de empatie sau de a stabili legaturi. Nimeni nu vrea sa vorbeasca despre ea si totusi cu cat vorbesti mai putin, cu atat este mai prezenta. Ce sta insa la baza acestei rusini, a ideii “Nu sunt suficient de bun”? Cunoastem cu totii sentimentul: “Nu sunt suficient de alb. Nu sunt suficient de slab, suficient de bogat, de frumos, de destept, suficient promovat.”
Ce sta la baza este o vulnerabilitate chinuitoare, ideea ca pentru ca relatia sa se intample, trebuie sa permitem sa fim vazuti, sa fim vazuti cu adevarat.

Daca as lua la gramada oamenii intervievati, atunci as putea sa-i impart in:
1. cei care au cu adevarat sentimentul propriei valori, pentru ca la asta se reduce secretul lor, la sentimentul propriei valori, atunci acestia simt puternic iubirea si apartententa si
2. oamenii care se lupta sa il obtina, oameni care se intreaba mereu daca sunt suficient de buni.
Exista o singura variabila care ii separa pe cei care simt puternic iubirea si apartenenta de cei care trebuie sa se lupte pentru ele.
Diferenta este ca: oamenii, care simt puternic iubirea si apartenenta, cred ca sunt demni sa le primeasca. Adica le merita. Asta e tot. Cred ca sunt demni de asa ceva.
Pentru mine partea grea in a intelege ceea ce ne impiedica sa fim conectati este teama ca nu suntem demni sa avem relatii.
Primul cuvant care mi-a venit in minte a fost implinit. Oamenii impliniti sunt completi, se hranesc cu sentimentul profund al propriei valori.
Care este tiparul acestora? Oamenii acestia au in comun curajul. CURAJUL!
Curajul, in definitia sa originala, provine din cuvantul latin cor, ce inseamna inima, iar in definitia initiala curajul definea oamenii care actioneaza din toata inima. Asa ca acesti oameni aveau, pur si simplu, curajul de a fi imperfecti. Aveau capacitatea de a fi intelegatori in primul rand cu ei si apoi cu ceilalti, deoarece, asa cum s-a dovedit, nu putem simti compasiune pentru alti oameni, daca nu putem sa ne tratam pe noi cu blandete.
Nu in ultimul rand relatiile lor, si aici e partea dificila, sunt  rezultatul autenticitatii. Ei sunt dispusi sa renunte la cine cred ca ar trebui sa fie, pentru a fi cine sunt cu adevarat, lucru obligatoriu pentru a relationa.
Un alt lucru pe care il aveau in comun este urmatorul:
Acceptau complet vulnerabilitatea. Credeau ca ceea ce ii face vulnerabili ii face frumosi. Nu vorbeau despre vulnerabilitate ca fiind comoda, dar nici nu se refereau la ea ca fiind chinuitoare, asa cum am auzit inainte in interviurile despre rusine.
Vorbeau despre vulnerabilitate ca fiind necesara, despre disponibilitatea de a spune “te iubesc” primul, despre disponibilitatea de a face ceva atunci cand nu exista garantii, despre capacitatea de a respira in timp ce astepti telefonul doctorului dupa ce ti-ai facut mamografia sau testul anticancer. Sunt dispusi sa investeasca intr-o relatie care ar putea sa mearga sau nu. Credeau ca este esential sa o faca.

Am ajuns la concluzia ca viata se traieste cu vulnerabilitate, incetand sa controlam si sa prezicem. Asta a dus la o zdruncinare. Eu o numesc zdruncinare, terapeutul meu o numeste revelatie spirituala. Revelatie spirituala suna mai bine decat criza, dar va asigur ca asta a fost. A trebuit sa pun toate informatiile deoparte si sa imi caut un terapeut.

Si am gasit un terapeut. La prima intalnire cu ea, cu Diana, am adus lista cu felul in care oamenii impliniti traiesc si m-am asezat.
I-am spus: “Uite ce e: ma chinui”
“In legatura cu ce?”
“Ei bine, am probleme cu vulnerabilitatea si stiu ca vulnerabilitatea este la baza rusinii si fricii, a luptei noastre pentru merit, dar se pare ca este cea care da nastere bucuriei, creativitatii, apartenentei, iubirii si cred ca am o problema, am nevoie de ajutor.” Si am continuat: “Dar uite cum stau lucrurile: fara discutii despre familie si prostii despre copilarie. Am nevoie doar de cateva strategii. Multumesc."
Reactia ei: “E rau, nu-i asa?”
“Nu e nici bine, nici rau.”
“Este pur si simplu ceea ce este”
“O Doamne, o sa fie nasol”
Si a fost si n-a fost. A durat aproape un an. Stiti ca sunt oameni care in momentul in care realizeaza ca vulnerabilitatea si tandretea sunt importante, abandoneaza restul si le imbratiseaza.
Punctul A: eu nu sunt genul si punctul B: nici macar nu cunosc astfel de oameni.
Pentru mine a fost un an de lupte de strada. Lupta corp la corp. Vulnerabilitatea ataca, atacam si eu. Am pierdut lupta, dar probabil mi-am recastigat viata.
M-am intors la cercetare si am petrecut urmatorii cativa ani incercand cu adevarat sa inteleg ce fac oamenii impliniti, ce alegeri fac, cum trateaza vulnerabilitatea.
De ce noi ceilalti ne chinuim atat de mult cu ea? Eu sunt singura care ma lupt cu vulnerabilitatea? Nu.
Iata ce am invatat. Anesteziem vulnerabilitatea atunci cand asteptam telefonul acela critic. Aceasta e lumea in care traim. Traim intr-o lume vulnerabila si unul dintre modurile in care facem fata este sa anesteziem vulnerabilitatea.
Printre cauzele cele mai importante, pentru care suntem cea mai indatorata, obeza, dependenta si sub tratament adunatura de adulti din istoria Statelor Unite, este cauza ca nu poti sa anesteziezi selectiv emotiile. Nu poti sa spui: iata emotiile rele: vulnerabilitatea, durerea, rusinea, iata teama si dezamagirea, nu mai vreau sa le simt. O sa beau niste beri si o sa mananc niste briose cu banane si nuci. Nu mai vreau sa le simt.
Nu poti sa anesteziezi acele sentimente greu de dus, fara sa anesteziezi restul, toate emotiile. Nu poti sa le reduci la tacere selectiv, iar cand le anesteziezi pe cele rele, atunci anesteziezi si bucuria, recunostinta, fericirea. 
Apoi suntem nefericiti si ne cautam telul si sensul, ne simtim vulnerabili, asa ca ingurgitam cateva beri si o briosa cu banane. Si totul se transforma intr-un cerc vicios periculos.
Unul dintre lucrurile asupra carora cred ca trebuie sa meditam este de ce si cum devenim anesteziati. Nu trebuie sa fie neaparat vorba despre dependenta.
Un alt lucru pe care il facem este sa transformam in fapt sigur orice reprezinta pentru noi un eveniment nesigur.
Religia a trecut de la credinta si mister la absolut. Eu am dreptate, tu nu. Sa taci din gura. Asta e. Totul sa fie sigur si previzibil. Cu cat ne temem mai mult, cu atat devenim mai vulnerabili si ne temem si mai mult. Asa arata scena politica in ziua de azi. Nu mai exista discurs. Nu mai exista conversatie. Doar vina. Stiti cum e descrisa in cercetarea psihologica vina? Ca un mod de a scapa de durere si discomfort. Ne perfectionam in exprimare, dar faptele raman aceleasi.
Daca exista cineva care vrea ca viata sa fie asa, aceea sunt eu. Insa nu functioneaza, pentru ca ceea ce facem este sa luam grasimea de pe fund si o mutam in obraji.

Si cel mai periculos e ca ne "perfectionam" copii. Iata cum ii vedem pe copii: cand vin pe lume sunt deja pregatiti de lupta. Asa ca atunci cand tinem acel bebelus perfect in brate, treaba noastra nu e sa spunem: “Priveste-o, e perfecta. Tot ce am de facut e sa ii mentim perfectiunea, adica asigura-te ca intra in echipa de tenis pana in clasa a cincea si e admisa la Yale pana intr-a saptea.”
Nu asta avem de facut.
Responsabilitatea noastra e sa privim si sa spunem: “Stii ceva? Esti imperfecta si esti pregatita pentru lupta, dar meriti iubire si apartenenta.” Asta e treaba noastra.
Aratati-mi o generatie de copii crescuti asa si punem capat problemelor pe care eu cred ca le avem astazi.
Pretindem ca ceea ce facem nu ii afecteaza pe ceilalti. Asa actionam in viata personala. Tot la fel si la nivel de corporatie – indiferent ca e vorba despre sprijin financiar, accident petrolier sau o revocare – ne prefacem ca actiunile noastre nu au un impact enorm asupra altor oameni. Le-as spune companiilor ca asta nu e prima dintre incercari.
Tot ce va cerem este sa fiti autentici si realisti si sa spuneti “Ne pare rau. Vom repara lucrurile.”

 Exista si un alt fel de a face lucrurile si acesta e mesajul cu care inchei.
Iata ce am invatat:
1. sa ne lasam vazuti, vazuti in profunzime, in toata vulnerabilitatea noastra;
2. sa iubim cu toata inima, chiar daca nu exista garantii – ceea ce este foarte greu si din pozitia de parinte e chiar ingrozitor de greu – sa exersam recunostinta si bucuria in acele momente de groaza cand ne intrebam: “Pot sa iubesc atat de mult? Pot sa cred cu atata pasiune? Pot sa fiu neinfricat?”;
3. sa fim capabili sa ne oprim si, in loc sa previzionam catastrofe, sa spunem: “Sunt atat de recunoscatoare pentru ca sa fiu atat de vulnerabila inseamna ca traiesc.”;
4. Si in ultimul rand ceva ce cred ca este poate cel mai important: sa credem ca suntem suficienti. Atunci cand actionam din pozitia in care credem ca suntem suficienti, incetam sa tipam si incepem sa ascultam, suntem mai buni si mai blanzi cu oamenii din jurul nostru, suntem mai buni si mai blanzi cu noi."
(n.a.: aici "suficient" nu are sensul de increzut, ci constient cu umilinta de posibilitatile, abilitatile si meritele noastre (P.A.M.) cu deplin respect fata de semenii din jurul nostru, adica: "ceea ce nu-ti place, altuia nu-i face".)

Citeste mai mult la: http://filedelumina.ro/2014/01/27/vulnerabilitatea-cea-mai-mare-putere-a-noastra/#ixzz3gLO8x2QI

Gratia Divina (continuare)

"Si El le-a spus: ,,Daca un om ii zice lui Dumnezeu ca doreste mai mult ca orice sa ajute lumea suferinda, nu conteaza cu ce pret pentru el, si Dumnezeu ii raspunde si ii spune ce trebuie sa faca, trebuie acela sa faca precum I s-a spus?”
,,Desigur Invatatorule!” au raspuns cei mai multi, ,,Ar fi o placere pentru el sa sufere chiar torturile iadului, daca Dumnezeu I-ar cere-o!"
,,Indiferent cat de mari sunt aceste torturi, indiferent cat de dificila este sarcina lui?”
,,E o onoare sa fii spanzurat, o glorie sa fii batut in cuie de un copac si ars, daca asta e ceea ce a cerut Dumnezeu”, au spus ei.
,,Si ce-ati face voi”, a spus Maestrul multimii, ,,daca Dumnezeu v-ar vorbi direct in fata si ar spune: <<VA ORDON SA FITI FERICITI IN LUME, ATAT TIMP CAT TRAITI!>>. Ce ati face atunci?”
Si  multimea tacea, nici o voce, nici un sunet nu se auzea pe dealuri, in vaile unde se aflau.
Si Maestrul a spus tacerii: ,,Pe calea fericirii noastre vom gasi invatatura pentru care am ales sa traim aceasta viata. Asa am invatat astazi, si am hotarat sa va las acum sa mergeti fiecare pe calea voastra, dupa cum doriti.”
Si si-a vazut de drum prin multime si I-a parasit, si s-a intors la lumea de fiecare zi a oamenilor si a masinilor."
Citat din  "Iluzii", Richard Bach, Ed. RAM, 1995.

Matei 17:14-21

14 Si mergand ei spre multime, s’a apropiat de El un om cazandu-I in genunchi
15 si zicand: „Doamne, miluieste pe fiul meu, ca este lunatic si patimeste rau, ca deseori cade in foc si deseori in apa;
16 si l-am adus la ucenicii Tai si ei n’au fost in stare sa-l vindece“.
17 Iar Iisus, raspunzand, a zis: „O, neam necredincios si indaratnic, pana cand voi fi cu voi? Pana cand va voi suferi?… Aduceti-Mi-l aici!“
18 Si Iisus l-a certat si demonul a iesit din el si copilul s’a vindecat din ceasul acela.
19 Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, L-au intrebat deoparte: „De ce noi n’am fost in stare sa-l scoatem?“
20 Iar Iisus le-a raspuns: „Din pricina putinei voastre credinte; ca adevar va graiesc: Daca ati avea credinta cat un graunte de mustar, veti zice muntelui acestuia: Muta-te de aici acolo!, si se va muta si nimic nu va fi voua cu neputinta.
21 Caci soiul acesta de demoni nu iese decat numai prin rugaciune si prin post“.
(Rugaciune=vindecare emotionala, post=purificare si regenerare)

Fa un pas catre Dumnezeu si El va face restul catre tine
Marturie: http://www.as-arsenieboca.ro/?p=752