Afişări de pagină

Sistem


vineri, 27 ianuarie 2017

Activitatea enzimatică sistemică

De ce este activitatea enzimatică sistemică atât de importantă?

Tripsina, de exemplu, descompune invelisul proteic al tumorilor maligne, astfel incat sistemul imunitar le recunoaste si le ataca. Tripsina este secretata de pancreas, dar poate fi asimilata din suplimente alimentare, pentru ca alimentatia noastra e deficitara in enzime. Hrana gatita la peste 42 grade C isi pierde enzimele.

Corpul dvs. foloseste fibrina pentru vindecarea rănilor. Dar pe măsură ce corpul îmbătrâneste, apar probleme atunci când excesul de fibrină se acumuleaza. Excesul de fibrină este legat de fluxul sărac de sânge, creșterea tensiunii arteriale, oboseala cronică, vindecarea lentă, inflamatie si durere, risc crescut de infarct miocardic si accident vascular cerebral.

Enzimele proteolitice sistemice descompun excesul de fibrină din corpul dvs., îmbunătățind astfel fluxul de sânge, accelerează vindecarea, elimină durerea și inflamația. Mulți oameni sunt uimiți atunci când enzimele proteolitice elimină durerile cronice și durerile de care au suferit ani de zile.

Există o multime de dovezi care să sustină aceste afirmatii: 76 studii clinice au fost efectuate asupra enzimelor proteolitice. Și în Japonia unele enzime proteolitice sunt de fapt clasificate ca medicamente prescriptibile.

Enzimele cu un spectru larg: complex de celulază, beta-glucanază, amilază, xilanază, complex de protează, glucoamilază, fitază, pectinază, complexul lipază, lactază, alfa-galactozidază, hemicelulază, invertază)

Există, de asemenea, un amestec cu spectru larg de 13 enzime suplimentare:
Celulază și hemicelulază-Aceste enzime ajută la descompunerea si digerarea celulozei in zaharuri simple. Acest lucru este important, deoarece plantele și legumele conțin un procent ridicat de celuloză în ele. Enzima celulază vă ajută să digerati legume, frunze verzi si alte alimente vegetale.
Beta-glucanază - beta-glucanaza ajută in digerarea fibrelor de celuloză vegetală, fibrelor de tărâțe de cereale și părți ale anumitor tipuri de ciuperci, drojdii și bacterii.
Amilază și glucoamilază - aceste enzime ajută la descompunerea amidonului, cum ar fi cele găsite din cartofi, porumb, orez, grâu și alte legume.
Xilanază - xilanaza descompune hemiceluloză, una dintre componentele majore ale pereților celulelor plantelor.
Fitază - fitaza este o enzimă esențială în procesul digestiv, deoarece deblochează fosforul și alte minerale, care sunt legate în anumite alimente pe bază de plante. Fitaza este o enzimă cheie pentru sănătatea oaselor și este utilizată pentru a crește valoarea nutritivă a boabelor, leguminoaselor, semintelor si porumbului.
Pectinază - pectinaza descompune pectina gasită in fructe precum mere și banane. Această enzimă joacă, de asemenea, un rol-cheie în totalul bunăstării fizice și anti-îmbătrânirii.
Lipază - Lipaza este enzima responsabilă de descompunerea grăsimilor în timpul procesului de digestie. Fără lipază suficientă in dieta ta, vei suferi de probleme digestive, cum ar fi arsurile la stomac si indigestie.
Lactază - lactaza descompune lactoza, mai frecvent menționată ca zahărul din lapte. Lactaza poate fi utilă mai ales pentru cei care au intoleranta la lactoză. Această enzimă reduce emisiile de gaze și balonarea și simptomele de IBS.
Alfa-galactozidază - alfa-galactozidaza ajută la descompunerea si digerarea alimentelor grele, carbohidrați cum ar fi fasolea, broccoli, varza și conopida. Aceasta poate îmbunătăți digestia, reduce gazele intestinale și ar putea ajuta pe cei care au intolerantă la complexe de carbohidrati.
Invertază - invertaza descompune zaharoza (zahăr de masă) în două părți componente: glucoză și fructoză. Această enzimă oferă multe beneficii pentru sănătate. Dă un impuls natural sistemului imunitar si are proprietăți antioxidante. Aceasta oferă suport aparatului respirator, previne ulcerele gastrice, luptă impotriva cancerului.

miercuri, 18 ianuarie 2017

Ce transforma RUGACIUNEA in MEDICAMENT?

Sursa: http://suntsanatos.ro/ce-transforma-rugaciunea-in-medicament-4238.html

Raspunsul la aceasta intrebare este chiar cheia eficientei in rugaciune. Foarte multi credinciosi se roaga zilnic, in conformitate cu religia si credinta proprie, cu cuvintele si dupa cunoasterea pe care o are. Fiecare dintre cei ce se roaga doreste, aspira, comunica sau pur si simplu se bucura in rugaciunea sa, dorind sa obtina un anumit raspuns sau semn ca ea a fost ascultata.

Ce face insa ca pentru unii rugaciunea sa fie datatoare de bucurie si de sanatate launtrica, iar pentru altii sa fie doar un obicei oarecum mecanic care nu aduce decat putine roade? Iata cativa factori esentiali pentru ca rugaciunea sa aiba o eficienta maxima, chiar si atunci cand ne confruntam cu o situatie dificila, o suferinta sau o boala:

1. Sinceritatea si iubirea
"Este mult mai bine ca in rugaciune sa punem multa inima si putine cuvinte, decat multe cuvinte si putina inima" – acesta este indemnul pe care un intelept il adresa discipolilor sai. Rostirea mecanica si lipsita de simtire a cuvintelor unei rugaciuni nu aduce niciodata efectele dorite si chiar mai mult, poate sa ne indeparteze de ea. Mai ales la inceputul practicii rugaciunii, este bine sa alegem momente in care putem sa ramanem in liniste, fara a fi deranjati de nimeni si astfel sa ne rugam in tacere, rostind rugaciunea in minte, sau daca ne este greu, sa o facem doar cu mintea, sa o murmuram in soapta. Pentru ca sinceritatea si afectivitatea sa poata inflori in fiinta noastra este necesar sa lasam inima sa vorbeasca cat mai liber si sa exprime intr-un mod total atat sentimentele, cat si necesitatile noastre. Dumnezeu stie intotdeauna ceea ce noi avem nevoie, insa cu siguranta nu se va supara atunci cand noi vom urmari sa dialogam cu el, asa cum am face cu cea mai apropiata fiinta, impartasindu-i nevoile si bucuriile noastre. De asemenea, citirea unor texte spirituale, cum ar fi vietile sfintilor sau Biblia, poate sa ne impulsioneze sa gasim starea launtrica adecvata pentru a declansa in noi aceasta forta vindecatoare. Cei ce nu pot citi datorita suferintei sau slabiciunii, pot sa asculte ceea ce le citeste o persoana apropiata, cautand nu doar sa asculte, ci sa traiasca fiecare cuvant.

2. Perseverenta in a dialoga interior cu Dumnezeu
Acesta este un factor de o mare importanta. Indiferent daca suntem intr-o stare fizica buna sau chiar foarte proasta, vointa si perseverenta de a continua sa ne rugam poate constitui un veritabil "colac de salvare". Un sfant afirma faptul ca atata vreme cat fiinta nu se opreste din ruga si prin urmare creeaza premizele unei transformari interioare, Dumnezeu nu o va parasi si ea nu se va pierde, nici chiar in cele mai grele conditii de boala sau suferinta. Cu atat mai mult in cazul bolilor grave sau a situatiilor limita, rugaciunea poate sa fie cel mai puternic sprijin. Este bine ca in astfel de cazuri grave, ea sa fie realizata continuu, cu tot sufletul, avand toate sansele sa fim ajutati atata vreme cat mai putem gandi sau rosti chiar si numai cateva cuvinte. Efortul realizat astfel se va repercuta in mod misterios asupra intregii noastre stari si chiar daca la inceput ne va putea parea steril, este necesar sa continuam, cu o cat mai deplina stare de abandon in fata vointei lui Dumnezeu. Nu trebuie sa uitam in aceasta directie ca uneori rugaciunea poate sa para o lupta in care noi infrangem in propria noastra fiinta inertia, orgoliul, atasamentele inferioare, tendintele grosiere, inchiderea sufleteasca. Din aceasta lupta interioara, in care armele noastre sunt perseverenta, linistea launtrica si iubirea, este bine sa nu ne oprim pana cand nu simtim o transformare radicala in bine in intreaga noastra fiinta, chiar daca pot exista uneori si etape mai dureroase. Daca perseverenta este o calitate care ne lipseste, putem apela in ultima instanta la o modalitate ce amplifica foarte mult eficienta rugaciunii – aceea de a ne ruga impreuna cu alte fiinte deschise fata de aceasta, in mod constant, zilnic la aceeasi ora, fie ca suntem impreuna in aceeasi camera sau chiar la distanta.
Pentru cei ce inca se indoiesc ca pot sa fie suficient de perseverenti merita sa amintim exemplul Sfantului Serafim de Sarov care, retras intr-o padure departe de lume, s-a rugat timp de trei ani in continuu, ingenuncheat pe o piatra mare, fara ca macar sa se clinteasca, pana ce genunchii sai ajunsesera o rana vie. Intrebat cum a putut face o astfel de actiune supraomeneasca, el a raspuns: "Nu as fi putut ramane astfel nici macar o ora, daca Dumnezeu nu ar fi vrut aceasta."

3. Perceperea raspunsului la rugaciunile noastre
Este una dintre etapele esentiale, desi foarte des neglijate. Desi exista in multi convingerea ca rugaciunea este o modalitate spirituala importanta, se ignora faptul ca Dumnezeu are intotdeauna la dispozitie toate posibilitatile de a ne raspunde intr-un mod foarte accesibil noua si de multe ori surprinzator. Atunci cand vorbim sau il rugam ceva pe un prieten ni se pare firesc ca dupa formularea cererii noastre sa asteptam tacuti ca el sa ne raspunda. Cu atat mai mult, in dialogul interior purtat cu Dumnezeu, care este de mii de ori mai constient si mai atent la fiinta noastra decat cel mai apropiat prieten, este firesc sa "ascultam" interior in tacere raspunsul la rugaciunile noastre, sa oprim pentru cateva clipe fluxul vorbirii si al gandurilor pentru a crea timpul si conditiile necesare receptionarii raspunsului.
Raspunsurile pot surveni in nenumarate moduri: in primul rand, imediat dupa rugaciunea noastra realizata in mod foarte sincer si din inima, raspunsul poate sa apara sub forma unei STARI interioare, pline de puritate, de tacere launtrica profunda, de incurajare, de iubire coplesitoare, de intensa destindere si de aparitie a unor noi perspective interioare etc. Pe termen mai lung, raspunsurile pot surveni sub forma unei inlantuiri de actiuni semnificative care au rolul de a ne arata cum este mai bine sa actionam, de a ne scoate in cale fiinte ce ne pot ajuta sau de a ne permite sa avem acces la remediile si metodele de care avem nevoie. Odata ce am inceput sa ne rugam constant, atentia noastra trebuie sa fie mereu treaza pentru a intelege corect mesajele ce sunt sugerate pentru noi prin tot ceea ce ni se petrece si prin toate conjuncturile care apar. Perceperea acestor raspunsuri interioare care apar in timp ce ne rugam este ceea ce ne ofera totodata puterea de a continua.
Traind astfel, rugaciunea nu este un efort, ci reprezinta o comunicare plina de savoare si de pace, care ne atrage din ce in ce mai mult spre a descoperi spatiul interior al constiintei de sine. Putini oameni inteleg faptul ca marii duhovnici si cei ce s-au apropiat de o stare de mare curatenie interioara nu realizeaza diferite asceze (cum sunt postul indelungat sau retragerile in pustietate) cu o inima arida si dintr-o lipsa sufleteasca, ci aceste manifestari decurg ca urmare a unor aspiratii interioare, aspiratii ale sufletului treaz si viu care incepe sa se hraneasca din alte surse decat cele ale oamenilor obisnuiti: bucuria, dragostea de Dumnezeu si de oameni, extazul mistic. Trupul ajunge in aceste conditii sa fie la randul sau hranit de catre suflet, iar vindecarea lui poate sa apara ca o urmare fireasca a acestei transformari launtrice. Asadar, rugaciunea ca si meditatia atunci cand sunt asumate ca mijloace de a inalta si inspira sufletul devin vindecatoare totodata si pentru trup.

joi, 12 ianuarie 2017

Solutii finale pentru vindecarea cancerului. Corelatia intre politica de vaccinare cu forta si problema cancerului


Prima abordare si cea mai la indemana oricarui tandem pacient-terapeut este maturizarea emotionala, adica identificarea cauzei psiho-emotionale a bolii pacientului si rezolvarea ei.
Mai exista o solutie materiala, ceva mai scumpa si mai greu de procurat, dar nu imposibil:
Terapie utilizata la Saisei Mirai Clinics in Japonia- https://www.saisei-mirai.jp/ 

si http://vindecareacancerului.blogspot.ro/2015/08/stire-epocala-este-aceasta-proteina.html.

Desi stiam din 2015 de GcMaf (proteina Gc produsa de corpul uman in combinatie cu vitamina D3), care, deci, nu poate fi patentata pentru ca-i naturala, am considerat-o ca fiind doar o modalitate de tratament nevalidata inca. Dovezile in sprijinul ei s-au adunat:

Cancer cells destroyed by First Immune GcMAF (gcmaf.eu)

https://www.youtube.com/watch?v=D1WZrnCcH24  

https://www.youtube.com/watch?v=KqMohmjJ4mg 

Despre ea se vorbeste discret inca din 2008 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2510818/ si la noi vezi: https://viataverdeviu.ro/controversa-tratament-anticancer).
Iata, insa, ca azi am confirmarea cu subiect si predicat.
Revista "Lumea", an XXII, nr. 1(286) 2017, ne reaminteste la pag. 56:
"In luna iunie 2015, doctorii Gonzaleas si Bradstreet au urmarit sa comunice descoperirea prezentei nagalazei in vaccinuri, ceea ce blocheaza apoi producerea substantei GcMaf, impiedicand astfel sistemul imunitar sa-si faca treaba (nagalaza este, de fapt, o enzima proteica ce impiedica vitamina D sa formeze legaturi cu proteina Gc. Acest proces anuleaza apoi complet disponibilitatea naturala a organismului uman de a se proteja impotriva cancerului si de a distruge celulele canceroase). Macrofagii (este util sa stiti ca macrofagul este unul dintre cele trei celule fagocitare ale sistemului imunitar care are un rol important in cadrul sistemului imunitar nespecific (ce este innascut)) raman in continuare prezenti in organism, insa nagalaza le blocheaza astfel complet activitatea. Cancerul si bolile virale pot, asadar, sa se dezvolte atunci nestingherite in absenta actiunii macrofagilor.  Ulterior, doctorul Bradstreet a decedat in conditii suspecte (nota noastra: s-a intoxicat cu plumb tragand in piept niste gloante, o data cu aerul bine-nteles) la data de 19 iunie 2015, iar doctorul Gonzales a decedat, de asemenea, in conditii suspecte pe data de 28 iunie 2015. Doctorul Weidong Henry Han, cel care a lansat alerta, a decedat la randul lui in conditii stranii pe 23 martie 2016." Intre timp cifra lor a crescut la cateva zeci. Asta este daca fac cercetari periculoase in medii poluate cu plumb. 
"Lumea" nu este o revista de specialitate medicala, ci doar de amintire a unor "coincidente stranii" semnificative pentru trezirea constiintelor adormite.
Adevarul despre vaccinare este expus in documentarul "Vaxxed". Un comentariu la acesta gasiti aici. Voi relua pe scurt cateva aspecte:
"Filmul este un documentar autentic, care foloseşte toate modalitățile şi tehnologia posibile pentru a proba frauda absolută care transpare de la nivelul CDC (cele mai mincinoase centre guvernamentale de asa-zisa preventie si asa-zis control al imbolnavirilor), în ceea ce priveşte aruncarea la gunoi a analizelor şi studiilor care au arătat că autismul este cauzat de vaccinul MMR (vaccin multiplu). Aceasta în special la băieţii afro-americani cu vârsta sub trei ani. Aceste studii au fost în mod deliberat omise, ascunse iar mai apoi folosite în mod eronat în studiul DeStefano, susținut de William Thompson, doctor în ştiinţe, care se dovedește astfel a fi un regretabil conspirator şi complice care vrea însă acum, datorită unei treziri a conștiinței, ca faptele şi adevărul să fie cunoscute!
Vaxxed are două linii de derulare:
1. Frauda şi ascunderea deliberată a informaţiilor privind vaccinurile de către CDC, în ceea ce priveşte autismul la băieţi. Unul dintre cercetătorii care au lucrat la documentar, William Thompson, epidemiolog la CDC, vrea să facă cunoscute aceste aspecte. El a ajuns la Brian Hooker, doctor în ştiinţe, care are un copil autist, fiind afiliat Universităţii Simpson. El cunoaşte statistică şi știinţă, fapt dovedit prin cele 60 de publicaţii tehnice care confirmă statutul său profesional.
Se pare că Thompson a realizat că nu are de-a face cu un tată nătâng!
Pe această linie a documentarului ni se prezintă dialogul Thompson-Hooker, un schimb de informaţii şi conversaţii telefonice înregistrate în care Thompson mărturiseşte frauda şi evidentele crime ştiinţifice comise în numele industriei farmaceutice şi scopul aparent al protejării intereselor legitime ale oamenilor, protejându-se în schimb, pe ascuns, interesele Big Pharma, CDC şi FDA, precum și ale cercetătorilor şi oamenilor de ştiinţă plătiți de acestea.
2. A doua linie a documentarului este constituită din povestirile unor părinţi, documentate cu înregistrări video, care arată modul de viaţă al copilului lor dinainte de vaccinare şi afectarea evidentă de după vaccinare. Se pot vedea durerea şi amărăciunea părinților, ce au însoţit urmărirea evoluţiei negative a copilului, acum adolescent, care dintr-o fiinţă frumoasă şi sănătoasă a ajuns o persoană „distantă neurologic” care nu poate funcţiona normal şi este privată de plinătatea vieţii, toate acestea ca rezultat al vaccinurilor, în general, şi al vaccinului MMR în special!
În film se arată că dr. Thompson i-a spus doctorului Hooker în mod specific într-o convorbire telefonică înregistrată care se poate auzi în film, că dacă Hooker l-ar asculta pe Thompson şi ar face ce zice Thompson, Hooker „va fi capabil să acceseze un cufăr de comori de date”.
Dr. Hooker a realizat în mod evident cum a fost ghidat şi ascultat deoarece se aude o înregistrare a dr. Thompson spunând ca răspuns la afirmaţia „rasa (umană – n.r.) în general este înşelată”, „Oh!Ai găsit!.
Iata ce a gasit (evidenta fraudei oficiale a CDC): 
Thompson a confirmat astfel că Hooker era capabil să sorteze rezultatele pe care i le-a furnizat şi care demonstrau corelaţia şi legătura între vaccinul MMR şi autism la băieţii de culoare afro-americani cu vârsta sub trei ani!
Mai mult, dr. Thomson a afirmat că a primi vaccinul MMR după cum este în schemele de vaccinare CDC/FDA creşte riscul de îmbolnăvire de autism de 2,6 ori faţă de situaţia în care s-ar primi vaccinul MMR după vârsta de trei ani.
Mai mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii sunt intervievaţi în film, iar unii accentuează faptul că autismul, sau sindromul Kanner – aşa cum a fost numit în anii ’40, era un caz la 15.000 de oameni înainte de 1978! În prezent, există diferite statistici, inclusiv cea care spune că acum se înregistrează un caz la 48 de indivizi!
Dr. Wakefield își joacă propriul rol în film, chiar dacă tot el l-a regizat. Wakefield a fost contactat de părinţi englezi ai căror copii sufereau de probleme gastrointestinale grave după ce au fost vaccinaţi. Wakefield era un eminent gastroenterolog în Marea Britanie, așa că el a fost apelat de mulţi părinţi pentru orice ajutor le putea oferi în diagnosticarea problemelor cu care se confruntau copiii.

Wakefield a spus că dr. John Walker-Smith, unul dintre coautorii materialului Wakefield retras a fost medicul care a decis că acei copii trebuie investigaţi, alături de un membru al echipei de cercetare care a produs controversatul material care în mod ostentativ a fost „demascat” de un jurnalist englez fără nicio pregătire medicală!
Pentru a scurta povestea, atât Walker-Smith, cât şi Wakefield au fost degradaţi din statutul de profesionişti englezi în domeniul sănătăţii; Walker-Smith şi-a recăpătat creditul profesional, dar Wakefield a continuat să fie discreditat şi lăsat în bătaia vântului, aşa cum spun chiar ei.
Din moment ce Walker-Smith a fost reinstaurat în funcţie, de ce nu a fost reacceptat şi Andrew Wakefield? Bună întrebare! În film se poate vedea şi auzi o audiere în care întrebări referitoare la problemele gastrointestinale la copii au fost în mod specific direcţionate către dr. Wakefield care a răspuns la ele, la cererea conducătorului grupului!
Cea mai ironică parte despre întregul fiasco medical din Marea Britanie legat de Wakefield este că în Concluziile acelui material făcut de Wakefield şi care apoi a fost retras – iar aceasta este dovedit de o imagine prezentată în film a materialului – se spune că articolul nu dovedeşte o corelaţie cauză-efect între MMR şi autism, şi că SUNT NECESARE MAI MULTE INVESTIGAŢII!
Dacă Big Pharma, CDC/FDA şi alţi cercetători ar fi continuat cercetările după concluziile materialului lui Wakefield, la nivel global nu s-ar experimenta această creştere exponenţială a numărului cazurilor de autism.
Unul dintre medicii din film, dr. Sears, pediatru, pare sceptic în privința posibilității ca vaccinurile să determine autism şi întreabă despre vaccinul MMR pentru fiul său. Spre finalul documentarului, când îi sunt date rezultatele studiului Thompson pentru a le evalua, rezultate care au fost oferite congresmanului Posey şi sunt disponibile tuturor celor care le solicită, dr. Sears – aproape într-o neîncredere totală, spune în faţa camerei – „mă simt ca şi cum am fost minţit… aici există date pe care ei au ales să le ignore”.
Mai departe, el se lamentează puţin spunând că simte că tot ceea ce a spus părinţilor tuturor copiilor consultaţi în ultimii 10 ani se baza pe o minciună şi o muşamalizare. Cât de tragic trebuie să fie pentru un pediatru să ajungă la această concluzie şi să o și mărturisească apoi. Dar dr. Sears nu a fost singurul; au fost şi alţi medici care şi-au exprimat îngrijorările."