Lectia de vindecare proprie si lectia de vindecare a societatii

Un pic cam lunga, dar merita:

"10 greseli ce trebuie evitate atunci cand esti diagnosticat cu cancer (boli terminale)

Greseala numarul 1: Interpretarea diagnosticului de cancer ca sentinta la moarte

Atunci cand primesc vestea ca au fost diagnosticati cu cancer, majoritatea persoanelor intra in panica si au impresia ca viata lor s-a terminat, un mit care induce in mintea acestor persoane disperarea de a cheltui chiar toata averea pentru a-si salva viata.

Cand o persoana resimte diagnosticul de cancer ca o sentinta la moarte se genereaza în creierul vechi (trunchiul cerebral) un focar care emite un semnal spre plamani si le transmite mesajul ca este nevoie de mai mult aer pentru a supravietui fricii de moarte. Astfel celulele din plamani incep sa se transforme in celule speciale a caror functie este de a fi mai permeabile pentru oxigen, insa inmultirea lor este proportionala cu frica de moarte si exista riscul de a obstructiona bronhiolele pulmonare si a crea o lipsa de aer reala si mai mare. Astfel se creeaza metastazele la plamani, noduli vizibili pe radiografie, ceea este interpretat de medicina moderna ca o raspandire a celulelor canceroase in organism, total neadevarat.

In sange sau limfa nu s-au gasit niciodata celule canceroase care sa circule libere prin organism. Iar daca celulele cancerigene ar circula prin sange sau limfa, atunci cancerul de vase sanguine sau limfatice ar trebui sa fie cel mai raspandit. In plus, celulele canceroase sunt adesea celule foarte mari si nu pot trece sau nu pot calatori prin peretii vaselor de sange aiurea prin corp.

Evitarea acestei greseli: Transmite-i corpului tau mesaje de acceptare a cancerului ca parte a unui proces de avertizare asupra modului tau de viata si intelege ca a aparut in corpul tau ca o modalitate de adaptare la mediul in care traiesti sau la gandurile si convingerile tale, si nu ca o sentinta la moarte.

Greseala numarul 2: Deprecierea valorii personale la aflarea diagnosticului (Devalorizarea)

Intrarea intr-o stare depresiva, stare in care valoarea lor personala este drastic depreciata. Valoarea personala este o perceptie a creierului tau rezultata din asteptarile si credintele tale referitoare la imaginea ta personala fata de corpul tau, fata de utilitatea ta pentru cei importanti din jurul tau si fata de capacitatea ta de munca si relaxare.

Scaderea valorii personale actioneaza la nivelul creierului formand un alt focar de conflict in substanta alba a creierului care coordoneaza activitatea din oase. In acest fel oasele incep sa se macine, pierzand masa osoasa, in timp sau destul de rapid in functie de gradul de depreciere a valorii personale.

Referitor la perceptii, Dr Bruce Lipton, medic si profesor de epigenetica, a demonstrat faptul ca felul in care te raportezi la aceasta problema determina la nivelul membranelor tale celulare din oase modificari de permeabilitate pentru diferite substante care intra sau ies din celulele osoase. Asadar aceste perceptii ale tale determina la nivelul oaselor modificari celulare care constau in pierdere de masa osoasa (osteoporoza), pentru ca organismul tau se adapteaza si se transforma în acord cu credintele tale, cu perceptiile tale si cu starile tale emotionale.

Greseala numarul 3: Dieta severa pentru “înfometarea tumorii canceroase”

Creierul nu intelege de ce ar trebui sa se infometeze corpul, atat timp cat cancerul este si el o productie controlata din creier, pentru a facilita adaptarea organismului la noul mod de percepere a realitatii din mediul inconjurator sau al realitatii gandurilor tale.

Odata transmis la creier mesajul infometare, se genereaza un focar in creierul vechi (trunchiul cerebral) in partea ce coordoneaza ce se intampla cu celulele glandulare din ficat. Aceste celule hepatice isi vor modifica forma si functia pentru a produce cat mai multe enzime cu care sa digere dramul de mancare pe care persoana care se infometeaza il introduce totusi in corp pentru a supravietui.

Infometarea prin diete severe restrictive este extrem de diferita de postul crestin. Postul are la baza restrictionarea unor alimente grele la digestie, care duc la oboseala psihica prin digerare, mai ales intr-un corp in care se desfasoara un program biologic adaptativ (cancerul) si care are nevoie sa isi rezolve conflictul care a dus la aparitia cancerului.

Postul hraneste corpul cu alimente usoare, cu stare de liniste si relaxare, cu impacare cu situatia, cu gasirea de solutii, cu acceptarea responsabilitatiii fata de boala si ganduri si emotii, nu lasa persoana sa zaca cu burta plina cand creierul nu poate aloca multe resurse pentru digestie.

Greseala numarul 4: Izolarea si insingurarea datorita fricii

Izolarea de ceilalti din familie, prieteni, rude, colegi ii impiedica sa gaseasca solutii eficiente sau sa primeasca ajutor.

„Imi este frica de faptul ca celulele din tumoare se vor imprastia prin sange si prin limfa la alte organe” si ”ma tem ca o sa ii imbolnavesc pe cei din jur”. Aceste afirmatii determina in creier la nivelul substantei albe un nou focar, de unde se transmite comanda de crestere a activitatii spre ganglionii si vasele limfatice, si produce o crestere a acestor ganglioni de sub brat (axilari), toracali sau abdominali, cu mesajul ca este nevoie de limfocite si alti strajeri ai imunitatii periclitate, deteriorate de frica.

Cu cat frica este mai specific legata de tumoarea din san, cu atat ganglionii afectati sunt cei localizati mai in apropierea sanului. Iar cu cat frica ta este mai specific legata de cancerul de colon, cu atat ganglionii afectati sunt cei localizati in abdomen si zona inghinala.

Daca frica ta de "imprastiere" a cancerului prin corp la alte organe sau teama ta de a fi contagios pentru cei cu care vii in contact este foarte mare, ea afecteaza masiv creierul si apoi poate afecta intregul sistem ganglionar, chiar splina si maduva osoasa.

Ganglionii, splina si maduva osoasa sunt afectate si atunci cand conflictul de devalorizare de sine cu privire la san, colon sau legat de intreg corpul este in faza de vindecare.

Devalorizarea sinelui afecteaza oasele, sistemul musculo-ligamentar si tesutul adipos si genereaza anemie in faza activa, iar in faza de vindecare produce leucemie, pentru a compensa anemia si pentru a face fata remanierii osoase.

Pentru a rezolva cresterea de masa osoasa necesara, in faza de vindecare a fricii de a fi contagios se produce o falsa anemie, prin productie crescuta de leucocite. Apare astfel o falsa leucemie, care dispare de la sine odata ce globulele rosii isi revin, iar osul si ganglionii sunt reparati si vindecati, pentru ca sa devina mai puternici decat erau inainte de conflictul de devalorizare.

Natura te ajuta astfel sa obtii oase si ganglioni mai puternici pentru a face fata mai bine unor situatii ulterioare asemanatoare.

Atentie! Nu orice frica cu devalorizare de sine duce la metastaze ganglionare, insa atunci cand le intalnim inseamna clar ca este vorba de frica de a fi contagios pentru cei din jur si exista o devalorizare de sine nu foarte accentuata, localizata in: san, colon sau generalizata.

In concluzie, asa cum am spus la greselile anterioare, cancerul nu se poate imprastia iîn corp nici prin sange, nici prin limfa, deci NU ARE CUM SA FIE CONTAGIOS, iar mijloacele de preventie exagerate prin separarea de ceilalti nu doar ca nu este utila, dar tine la distanta suportul celorlalti, care pot fi de ajutor.

Insingurarea duce la stari depresive si la epuizarea energiei, dar aceasta boala ajuta pacientul sa devina mai puternic si adaptat.

Greseala numarul 5: Utilizarea chimioterapiei ca "solutie" de vindecare

Nu cancerul, prin imposibila lui raspandire sau contaminare a celor din jur, duce la moarte, ci frica ta fata de el.

Spaima fata de moarte, infometarea si devalorizarea de sine care epuizeaza energia corpului fara a da sanatatea inapoi, ii determina pe majoritatea celor cu cancer sa recurga la chimioterapie sau radioterapie.

Dar iata ce trebuie sa stii despre efectele reale devastatoare ale chimioterapiei si de ce trebuie sa le eviti.

Chimioterapia, odata ce patrunde in corp, induce o otravire generala a tuturor celulelor aflate in perioada de multiplicare accelerata.

In corp, pe langa celulele canceroase cu functie de vindecare si sustinere a nevoilor corpului, comandate de creier, se multiplica si materii prime structurale din care se fac noi celule de organe, care sa inlocuiasca celulele a caror durata fireasca de viata s-a incheiat. Multiplicarea si moartea celulelor structurale si a celulelor asa zis maligne este controlata de creier printr-un program codificat in ADN, numit MOARTE CELULARA PROGRAMATA (MCP).

MCP este cel mai bine evidentiata in perioada intrauterina, cand membranele interdigitale se resorb si in loc de degete unite prin membrane, ne nastem cu degete independente. O regasim la nastere la inchiderea orificiilor prin care comunica intre ele camerele inimii, la inchiderea circulatiei sanguine ombilicale dupa sectionarea cordonului ombilical.

Greseala numarul 6: Folosirea radioterapiei pentru diminuarea masei tumorale

Alaturi de chimioterapie, radioterapia are efecte devastatoare asupra sanatatii. Daca chimioterapia iti otraveste celulele si creierul, radioterapia iti prajeste celulele din corp, atat cele bolnave cat si cele sanatoase.

Cum “ajuta” radioterapia sa mori mai repede?

Radioterapia actioneaza la nivelul structurilor osoase si al tumorilor, inducand o otravire generalizata, provocand o demineralizare severa a oaselor si "prajind" tesuturile moi (muschi, vase de sange, organe interne, tesuturi de conexiune). De exemplu, in natura cand un animal este iradiat accidental, in creierul lui se declanseaza programe speciale care sa il ajute sa devina o prada mai usoara, il transforma in hrana pentru alte specii care sunt mai adaptate.

Un alt efect DIRECT ce-l provoaca iradierea este sterilitatea.

De ce cei iradiati sunt sterili? Fiindca Natura va steriliza asemenea exemplare, care sunt atat de neglijente, incat sa nu isi asculte intuitia si sa paraseasca din timp zonele de radiatii periculoase si astfel ajung sa fie otravite.

La om iradierea deterioreaza celulele STEM in general si celulele aflate in multiplicare rapida, adica orice celula care se divide, astfel incat sa refaca structurile degradate ale corpului prin moarte celulara programata, celulele care au rostul de a mentine starea de sanatate si sa asigure vindecarea.

Celulele asa zis maligne, mai ales din oase sau zonele unde sistemul limfatic nu poate patrunde, au aparut la comanda creierului sesizat de stresul biologic prin care treci. Oprirea tumorii din crestere prin iradierea acesteia nu este indicata sub nicio forma.

Este preferabila interventia chirugicala doar daca masa tumorala ocupa spatii vitale si pune viata in pericol, dar iradierea structurilor sanatoase arde tesuturile si genereaza sindrom de combustie interna, fiindca psihicul si creierul nu isi poate explica arderea deliberata a structurilor sale fata de care omul sa nu schiteze cel mai mic gest de aparare.

Prajit de viu si fara rost este interpretarea data de creier pentru intentia omului de a opri din crestere tumoarea, adica programul biologic cu sens al corpului uman, planul de actiune stocat in ADN pentru adaptarea organismului la stresul prin care trece si care este pus in aplicare la comanda creierului.

Aceasta ardere si alerta generala asupra corpului prin produsii de descompunere determina o frica inconstienta de moarte, bazata pe o otravire puternica si o perturbare a respiratiei celulare, o intoxicare cu radicali liberi care declanseaza in corp programe care spun ca e la un pas de moarte. Senzatia de moarte iminenta si spaima de necunoscut este pentru multi oameni ceva greu de indurat in timpul si dupa radioterapie. Dupa ce scapa de iradiere, multi oameni aleg sa isi ia viata in maini si sa caute orice altceva decat moartea vazuta cu ochii deschisi.

Asadar, atat chimioterapia cat si radioterapia, separat sau cumulate, au o multime de efecte directe (considerate efecte secundare), care conduc mai rapid spre moarte decat cancerul in sine netratat.

Daca faci parte din grupul celor care cred cu adevarat ca daca medicul spune "Fa RADIOTERAPIE si te vei vindeca de cancer", atunci lasa deoparte ceea ce ai citit in acest text si ai in continuare incredere ca intelepciunea corpului tau va gasi portita prin care sa atenueze efectele radioterapiei proportional cu increderea ta. Iisus spune inca de acum 2000 de ani: “Credinta ta te-a vindecat.”

Greseala numarul 7: Vaccinarea inutila duce la scaderea imunitatii si suspendarea tumorilor

Noi avem impresia ca daca folosim sapunuri antibacteriene pielea noastra si corpul nostru va fi lipsit de microbi, insa acest lucru este fals. De fapt, daca luam probe de pe piele, din gura, intestine sau chiar ochi, atunci vom gasi microbi. E o simbioza.

Corpul nostru nu este o singura entitate. Pentru ca suntem constituiti din 50 de mii de miliarde de celule, intre care se gasesc 4 mii de miliarde de microbi deja asimilati si care reprezinta rezerva strategica pentru corp.

Microbii nu se inmultesc in corp asa de capul lor si nici nu ii "contractezi" intamplator, ci doar atunci cand creierul considera ca are nevoie de ei in corp, pentru a creste odata cu tumorile, atata timp cat omul este in faza de stres biologic activ. La incetarea stresului, microbii au rostul de a digera si elimina tumoarea si astfel se repune organismul in starea de vindecare.

Dr. Ryke Geerd Hamer, Dr. Gaston Naessens si multi alti cercetatori au aratat cum la comanda creierului in organism se multiplica microbii. Ei nu sunt preluati din aer, apa, cu mainile murdare si prezenti in secretii asa cum credea medicina la inceput, ci sunt produsi in sange, din somatide (microzime sau globule coloidale), din materie luminoasa, imposibil de distrus prin mijloacele fizice cunoscute, dar la comanda creierului se transforma in orice tip de microb are corpul nevoie, la un moment dat. Somatidele, la comanda creierului, iau forma de bacterie, ciuperca sau virus in acord cu cerintele corpului.

Dintre somatide, in sangele omului sanatos avem disponibile primele 3 forme ale ciclului somatidian (de fapt 16 tipuri). Insa odata ce creierul comanda alte forme din acest ciclu, atunci este clar faptul ca un stresor biologic a actionat asupra corpului si psihicului. Aparitia microbilor incepe odata cu stresul psihic, care determina comanda din creier a ceea ce este nevoie sa fie schimbat, inlocuit, reparat, amplificat, diminuat. Astfel este solicitat ajutorul microbilor.

Odata ce gasim in sange aceste forme, vom putea identifica momentul in care va incepe sa fie vizibil un cancer sau o boala in organism.

Microbii apar inca de la inceputul cresterii tumorii, sunt proportionali ca proliferare cu masa de conflict generata in psihic si totodata sunt proportionali si cu marimea focarului din creier evidentiat ca tinta de tir, pe care o vedem pe tomografia craniana fara substanta de contrast.

Atata timp cat dureaza stresul, conflictul din psihicul tau, microbii vor continua sa prolifereze, insa la incetarea conflictului ei vor incepe sa dezintegreze tumoarea cu care de fapt se hranesc, daca in faza activa sub actiunea creierului a crescut o tumoare din epiteliu de tip glandular.

Insa, daca in faza de conflict prezent s-a produs o pierdere de celule dintr-un organ, comandat de la releele din creierul dezvoltat din mezodermul nou sau scoarta cerebrala, in faza de vindecare somatidele se transforma in celule de organ. De exemplu, la nivelul osului vor face osul mai puternic, deoarece sunt singurele capabile sa ajunga la os, fara a trece prin circulatia sanguina sau limfatica.

Intelegand acestea iti vei putea da seama ca orice vaccinare este de prisos si ti se va clarifica mai ales faptul ca este extrem de daunatoare, daca deja se dezvolta o tumoare in organism.

Daca pacientul a fost vaccinat si a facut un cancer in faza activa a conflictului, nu se mai pot inmulti microbii specifici (micobacteriile) de care are nevoie corpul pentru ca sa dezintegreze tumoarea odata cu incetarea conflictului, iar tumoarea va ramane pe loc. Ar fi bine ca pacientul sa se poata obisnui cu faptul ca prezenta tumorii, nodulilor si lipsa oricarei activitati de multiplicare celulara inseamna de fapt vindecare. Tumoarea stagneaza pana la recidiva atitudinii gresite sau convingerea neadaptativa a pacientului fata de mediul care a declansat cancerul.

Stim deja ca nu ne putem permite luxul de a nu ne rezolva conflictele interioare, fiindca ele acumuleaza o masa conflictuala si tumorala din ce in ce mai mare, care duce la obstructii mecanice, compresiuni pe alte organe vitale si  vor pune viata in pericol.

Dar daca tumoarea ramane pe loc, atunci poate sa fie indusa frica (de catre cei neavizati!) ca aceasta tumoare va exploda o data si odata, si se va imprastia, ceea ce nu e adevarat. Deja am mentionat ca nu se poate imprastia nimic, metastazele fiind conflicte ale creierului si psihicului asociate aflarii diagnosticului si modului de interpretare a acestuia.

Deci, exista o singura conditie ca activitatea tumorala sa continue si masa ei sa creasca. Aceasta este nerezolvarea completa a conflictului.

Vaccinarea nu permite somatidelor sa se transforme in microbi si din aceasta cauza sunt mai multe sanse sa fie diagnosticata o tumoare care stagneaza o viata intreaga si exista mai multe sanse de a interpreta diagnosticul ca si sentinta la moarte si astfel sa apara conflicte secundare prin frici si epuizare mentala.

Chiar daca cancerul a fost oprit din dezvoltare, medicina moderna va indica eliminarea de urgenta a respectivei tumori. Evident, la analiza morfopatologica diagnosticul va fi de tumoare maligna, desi ea nu mai produce nici un rau poate de peste 20 ani inainte de a fi scoasa. Daca ar recidiva in acelasi loc dupa operatie, atunci ar fi doar pentru ca  stresul biologic nu este rezolvat complet.

Microbii, acesti mici robi, mici servitori ai corpului aflati sub comanda creierului, ne fac extrem de mult bine, daca putem intelege ca in momentele in care facem febra, inflamatii si avem dureri, suntem de fapt in faza de vindecare de dupa incetarea stresului, si astfel putem sarbatori faptul ca avem in corp in stare de functionare eficienta armata de microbi aflata in slujba organismului.

Greseala numarul 8: Acceptarea interventiei chirurgicale când nu este nevoie

Odata ce in corp este depistata o formatiune asa-zis tumorala, atunci  pacientul se poate speria inutil, ca are un cancer de care poate muri si care genereaza pana la interventia chirurgicala sau biopsie un conflict de devalorizare asa de mare, incat sa apara complicatiile locale prin exagerarea stresului sau chiar "metastazele" (cancere secundare) limfatice, ganglionare sau organice. De fapt, aceste mituri despre cancer nu sunt adevarate, insa majoritatea oamenilor traiesc inca sub auspiciile credintelor invechite.

Biopsia exploratorie cel mai adesea nu este necesara si la anumite tumori va determina, in unele situatii particulare, imprastierea lor. Acest lucru nu este valabil in cazul cancerului de colon sau de san, dar este valabil pentru toate tumorile chistice. Tumorile chistice solide sau lichide au nevoie de organele din jur ca sa creasca si sa ajunga sa suplineasca o anumita functie a organismului.

Tumorile secundare chistice rezultate prin imprastierea reala din chist sectionat, nu mai sunt proportionale cu tumorile initiale. Vor produce mai multe enzime decat are corpul nevoie si vor creste mai mult, daca s-a amplificat conflictul prin intermediul diagnosticului intraoperator sau din cauza fricii de interventie si a spaimei de un viitor incert.

Interventia chirurgicala la san nu este necesara in nici o situatie, fiindca nu pune in pericol viata oricat ar creste si oricat de mult timp ar puroia aici o tumoare. Ceea ce pune viata in pericol la tumorile de san este devalorizarea de sine in raport cu aspectul sanului.

Daca valoarea personala scade din cauza imaginilor negative despre sanul aparent cu un continut periculos, datorita senzatiilor neplacute: supuratii, miros de carne "imputita", estetica alterata de un mamelon retractat, atunci apare o alta problema, secundara, pentru care femeia chiar poate muri, gen "metastazele" osoase, pulmonare, de ficat, dar la san NU este necesara nici o interventie.

Aceeasi situatie de scadere a valorii personale apare si atunci cand imaginea actuala este in dezacord cu imaginile create in constientul sau subconstientul colectiv, adica parerea celorlalti despre normalitate nu corespunde cu felul in care pacienta reflecta frica de diagnostic, frica de amputare a sanului sau de moarte.

La colon, insa, poate fi o problema daca pacientul nu isi rezolva conflictul de suparare, fiindca in acest caz masa tumorala continua sa creasca si exista riscul de a obtura lumenul intestinal, fapt care poate duce la ocluzie intestinala si chiar la perforatie cu abdomen acut chirurgical, chiar deces daca nu este surprins momentul perforarii.

In aceste conditii se poate chiar muri inutil, daca nu se intervine chirurgical pentru extragerea fragmentului de colon afectat de tumoare sau extirparea tumorii si suturarea colonului.

Daca conflictul de suparare continua, atunci chiar dupa extirparea tumorii si chimioterapie, apare recidiva pe bontul chirurgical, fiindca din creier si psihic continua sa vina semnale catre colon, care ii transmit ce fel de functie este necesara pentru a sustine supararea.

Din acest motiv, in cancerul de colon interventia chirurgicala poate fi salvatoare, iar pacientului trebuie sa i se explice  riscul de perforatie intestinala, care va persista cat timp va duce cu el conflictul de suparare in psihicul sau, iar de aici direct in colonul sau.

Daca s-a ajuns deja la necesitatea interventiei, atunci este bine ca pacientul sa fie pregatit sufleteste pentru operatie, sa o accepte ca pe un bine pe care il face corpului, pentru ca peritoneul sa nu reactioneze la ideea de a fi atacat de bisturiu sau tuburile de laparoscopie.

Cand cineva se simte atacat de bisturiu, din psihic se transmit mesaje corpului si este programat pentru a produce ascita si carcinomatoza peritoneala, care sa tina la distanta pericolul, si care o sa fie interpretate gresit ca metastaze de catre medicina clasica, dat fiind diagnosticul de cancer si protocoalele de diagnostic si conduita terapeutica.

Carcinomatoza peritoneala (metastazele la nivelul marelui epiplon si a peritoneului în general) are la baza conflictul de atac direct la integritatea abdomenului.

Ce inseamna atac direct la integritatea abdomenului? Cand se genereaza acest conflict? Atunci cand pacientului i se spune ca va fi operat (taiat) abdominal in scopul diagnosticarii sau pentru eliminarea tumorii de la un anumit nivel. Atunci creierul percepe de fapt patrunderea in abdomen a unui obiect taietor ca un atac fata de care se va apara in stil propriu. Astfel, daca exista un sentiment de teama legat de operatia prin taierea corpului, a diverselor sale structuri, teama de cicatrice care arata a fi mai putin perfect decat inainte de operatie, ca vor scoate din interior ceva important, dar care s-a defectat si nu mai poate fi reparat, atunci abdomenul se apara prin generarea unor mici tumori la nivelul peritoneului. Asadar, cu cat frica de a fi operat este mai mare, cu atat corpul se va apara mai mult, generand asa-zisele metastaze peritoneale, care sunt proportionale cu marimea fricii tale. Deci, frica poate ucide mai rapid decat cancerul in sine sau interventia chirurgicala.

Aceste mici tumori sunt numite carcinomatoza peritoneala. Aceasta se intalneste in special la nivelul marelui epiplon, popular numit prapor, care acopera si protejeaza intestinele, si care astfel ar deveni mai puternic, iar în natura are rolul de a face intestinele sa fie mai mobile prin secretiile lor, epiteliul tumorilor fiind unul adenoid, glandular.

Acest conflict din psihic genereaza un focar la nivelul cerebelului (dezvoltat din mezodermul vechi) si are ca atributie protectia si supravietuirea individului in fata unui atac. Aceasta interpretare de atac direct impotriva abdomenului este clara ca si conflict atunci cand gasim carcinomatoza peritoneala, ceea ce nu inseamna ca orice banala interventie chirurgicala cu sens bine definit de a limita o ascita sau de a opri o hemoragie sau alta cauza intemeiata vor duce la carcinomatoza.

Insa odata gasita carcinomatoza, ea ne conduce clar spre conflictul de atac direct asupra integritatii abdomenului.

Daca ai decis sa te lasi operat/a sau ai fost deja operat/a si ti s-a depistat aceasta carcinomatoza peritoneala, cu siguranta ai generat acest conflict. Poti evidentia pe tomografia craniana fara substanta de contrast focarul sub forma tintei de tir la nivelul cerebelului.

Dar daca urmeaza operatia, fiindca asa alege pacientul sau operatia chirurgicala este necesara pentru salvarea vietii, atunci acest diagnostic de carcinomatoza peritoneala poate fi evitat, pentru ca este receptat mesajul ca deja cancerul de san sau colon a "metastazat".

Cand medicul constata carcinomatoza, afirma ca tumoarea s-a "imprastiat", iar astfel se modifica stadializarea tumorii si pentru medic pacientul trebuie sa faca mai multa chimioterapie sau doze de radiatii.

Carcinomatoza peritoneala da dureri abdominale mari si poate da o ascita minima, care se resoarbe de la sine dupa incetarea conflictului, rostul ei fiind tocmai mobilizarea mai buna a intestinelor, unele in raport cu altele si cu alte organe abdominale, astfel incat sa le tina la distanta de agresiunea prin taiere.

Durerile abdominale pot fi insotite de balonare, de tulburari de tranzit intestinal cu alternante intre diaree si constipatie. Daca alegi sa te hranesti sanatos, atunci ai posibilitatea de a furniza corpului nutrientii necesari, dar ceea ce este esential este starea ta de siguranta in raport cu vointa de a trai, de a te bucura de viata, de familie, de tine si de prieteni.

Greseala numarul 9: Alimentatia nesanatoasa si bogata în compusi toxici

Consideram alimente tot ceea ce introducem in gura si inghitim cu intentia de a furniza corpului substante care sa ne hraneasca.

Ei bine, in natura cresc doar plante care furnizeaza nutrienti sau otravuri, pe care organismul le recunoaste ca fiind sigure pentru sine, cu care se hraneste sau fiind improprii hranirii, pe care le evita sau le elimina.

In ziua de astazi exista tendinta de a consuma alimente care nu prea mai au in ele ceva natural si pe care corpul nu le mai interpreteaza ca fiind hranitoare. Putinul natural care se mai gaseste este de fapt modificat genetic si nu mai este recunoscut de corp ca fiind benefic pentru celulele corpului.

In membrana, celulele tubului digestiv sunt dotate cu receptori speciali care sesizeaza ce nu e natural, si datorita lor corpul este intr-o continua stare de alerta, mai ales la nivelul intestinului, generand leucocitoza intestinala reactiva.

Atunci cand te hranesti natural ii furnizezi corpului somatidele sau microzimele din care sa isi poata reface structurile deteriorate prin moartea celulara programata si pe cele din programele speciale aflate in derulare sub forma de tumori.

Ei bine, daca mancam totul extrem de sterilizat, pasteurizat, preparat termic apar cateva probleme:
- alimentele nu mai sunt recunoscute ca fiind proprii;
- in timp apare supararea legata de constipatiile asociate;
- nu mai sunt microbi care sa digere tumoarea si aceasta stagneaza, provocand obstructie;
- depistata dupa zeci de ani de cand nu mai este activa, aflarea diagnosticului poate duce la panica si moarte prin frica, nu prin efectele de imposibila imprastiere a cancerului, pe care oricum il purta omul chiar de zeci de ani.

O alimentatie care sa contina predominant legume, cereale integrale, seminte germinate, nuci si fructe crescute in mod natural, cu excluderea zaharului, carnii, branzeturilor si oaulelor este benefica. Mai ales cele dezvoltate cu expunere la lumina naturala ofera vitamina B17 (laetril), iar somatidele se pot dezvolta in ce este viu, crescut la soare, cu apa curata.

Vitamina B17 este extrem de importanta in resorbtia tumorilor, stoparea cresterii tumorale si daca am consuma zilnic si cu bucurie alimente vegetale cultivate ecologic, atunci ele ar face ca tumorile sa creasca foarte incet, incapsulate de restul corpului. Astfel natura ne da timp in plus pentru solutionarea conflictelor biologice.

La extrema cealalta, alimentatia cu carne, cu sangele si muschii animalelor crescute in incubatoare (in conditii de inghesuiala, fara lumina naturala, cu hormoni de crestere si faini de oase, resturi de animale moarte, sacrificarea cu cruzime in prezenta animalelor inca vii) genereaza si stocheaza in corp hormoni de stres de moarte si bacterii de putrefactie, care in mod normal devin active in corp doar atunci cand noi deja am murit.

Toate mancarurile preparate sub presiune au o mare problema. Membranele celulare, atat ale legumelor cat si ale carnurilor, sunt foarte degradate si, desi par fragede, de fapt, ele nu mai au structura pe care corpul sa o recunoasca ca fiind proprie si este generata inflamatia cronica a intestinului si colonului, cu hiperaciditatea care favorizeaza instalarea foarte usoara a cancerului.

Alimentele care nu provin din natura sunt mult mai acide decat cele naturale si, din acest motiv, au tendinta de a modifica pH-ul, iar corpul trebuie sa depuna un efort in plus, consumand din rezervele de energie si calciul din oase pentru a compensa hiperaciditatea.

Consumul de minerale de sinteza pentru compensarea aciditatii duce la oboseala musculara si demineralizare osoasa, iar omul este din ce in ce mai putin motivat sa faca miscare, fiindca transpira si oboseste foarte repede, iar creierul lui nu se mai poate focaliza pe gasirea de solutii. Din acest motiv apare frecvent obezitatea.

Gusturile nenaturale ale alimentelor creeaza dependenta, intestinele cer de mancare, fiindca ce le este adus nu este recunoscut ca mancare, ci depozitat ca deseuri in grasime si atunci apare obezitatea, cu stima de sine din ce in ce mai scazuta.

Incapacitatea de relaxare a sistemului nervos si alerta generala din celelalte sisteme, care il fac pe om sa se simta intr-o cronica stare de lipsa de timp, de agitatie interioara, chiar si atunci cand ar avea timp suficient, va rabufni la un moment dat urmand unul dintre programele din AND, impunand astfel creierului sa ne scoata din inertie sau de a ne ucide, pentru ca alte specii mai puternice sa se hraneasca din noi.

Greseala numarul 10: Externalizarea controlului si a gandurilor referitoare la senzatiile aparute

Daca ii lasi pe „specialisti” sau pe cei din jur sa ia decizii pentru tine in baza unor protocoale-standard impuse sau credinte pe care ei le au, si ignori ceea ce de fapt iti spune corpul prin propriile senzatii vei avea de suferit consecintele.

Nimeni nu poate sti mai bine decat tine ce simti atunci cand ai senzatia ca in tine se intampla ceva si nu poti explica ce si de ce, cand nimeni nu are raspuns la durerea ta, la senzatiile tale.

In plus, medicina moderna functioneaza dupa principii si ipoteze care nu au fost intotdeauna validate si care fac oamenii sanatosi sa devina dependenti pe viata de medicamente-substante chimice.

Daca mergi la chirurg ca te doare ceva, cel mai probabil o sa gaseasca ceva de scos din tine, ca altfel nu isi mai are rost ca expert in medicina si fiecare specialist pentru problema ta va gasi o explicatie mai mult sau mai putin fantezista, iti va lipi o eticheta si asa te poate incadra intr-un protocol standardizat de terapie – ignorand alimentatia sau starea ta interioara.

Aparent, acest protocol terapeutic ii absolva pe specialistii care prescriu medicamente sau fac operatii de consecintele nefaste ale terapiei. Se presupune ca acele consecinte sunt asumate de cei care au implementat protocolul, desi ei insisi au constatat adesea ca aceste protocoale sunt ineficiente sau chiar aduc prejudicii pacientilor, dar continua sa faca compromisuri si isi incalca juramantul depus la absolvire.

Adesea, pentru EI si FAMILIILE LOR lor NU ar FOLOSI vreodata ceea ce prescriu pacientilor lor, mai ales radioterapia si chimioterapia.

Sa nu uitam ca pe locul trei in statisticile mondiale de mortalitate la ora actuala este iatrogenia, adica se moare prin interventii gresite ale medicilor, atat chirurgicale cat si nechirurgicale, doar prin prescriere de medicatie cu efecte adverse colosale, dar in conformitate cu protocoalele furnizate de companiile farmaceutice.

Daca asculti mesajele corpului iti va fi mai usor sa intelegi cele explicate mai sus in legatura cu faza de vindecare a cancerului, care decurge cu eliminare de puroi, cu durere, sangerare, inflamatie, edeme, febra, ca orice criza de vindecare reala.

Corpul are nevoie de aceasta imbibare cu apa (edem) a structurilor sale, atat in creier cat si in organe (edematiere), fapt care alaturi de senzatiile si simptomele descrise mai sus par a fi semne de boala, insa ele sunt de fapt semne de vindecare, fiindca apa faciliteaza rearanjarea structurilor deteriorate de conflictul biologic.

La finalul fazei de vindecare apa se resoarbe, cicatricile se atenueaza, corpul revine la normal, insa mai imbunatatit ca functii si structura decat inainte.

Daca revii insa la acele atitudini gresite si reiei conflictele care au cauzat boala, atunci creierul va risca sa creeze prin ingrosarea peretilor intestinali o absorbtie deficitara, o semiocluzie intestinala, fiindca nu este adaptativ prin natura sa pentru repetitii ale lectiei neinvatate.

Ca sa functioneze bine, creierul si corpul nostru au nevoie de noi si noi conexiuni, pe care nu le pot realiza, daca avem continutul psihic ocupat la infinit cu acelasi si acelasi conflict.

Acest infinit la nivelul ADN este limitat, fiindca natura nu considera eficient pentru supravietuirea speciei ca sa hraneasca un individ care nu invata nimic din experientele conflictuale, care nu se adapteaza la cerintele mediului si tot repeta greseala, fara a-si invata lectia. Natura il va ucide sau il va transforma intr-un vesnic copil printr-o psihoza, oprindu-i maturizarea emotionala, nu insa si pe cea intelectuala, in functie de gravitatea situatiei pentru specie, pentru regn, pe care un individ nu este capabil sa o gestioneze.

Noi stim instinctiv acest lucru fiindca avem sisteme de avertizare foarte bune la nivelul intuitiei, care functioneaza atata timp cat nu ne este intoxicata sau adormita constiinta de sine prin alimentatie nesanatoasa, lipsa de miscare, atitudini gresite induse prin educatie, medicamente, poluare electromagnetica si abuzul de substante toxice.

Cel mai bun sfetnic este intuitia

Ca sa poti folosi cu adevarat intuitia e necesara informarea corecta in legatura cu ceea se petrece cu tine, care sunt optiunile de ales, care sunt consecintele ignorarii senzatiilor tale si externalizarii controlului catre instante care nu au cum sa simta in locul tau si totusi le permiti sa ia decizii pentru propria fiinta, unele chiar in contradictie cu ce simti ca e bine, asta pentru ca celalalt a devenit „expert” si trebuie sa-si asume responsabilitati, caci pentru asta il platesti.

Deci, daca actionand dupa sfatul celorlalti poti muri, atunci cui ii mai serveste ca nu ti-ai ascultat instinctele?

In plus, este infinit mai dificil, este aproape o munca de Sisif sa inveti sa inoate pe cineva care tocmai se ineaca sau sa repari ceva care a fost stricat de specialisti. Acestia, desi nu stiu sa repare, macar stiu sa strice bine.

Asuma-ti propria vindecare prin rezolvarea definitiva a conflictului biologic, cauza tuturor simptomelor.

Evita aceste greseli si in acest fel vei face pasi siguri ca sa iti vindeci cancerul sau afectiunea terminala.

Nu vei muri inutil, pentru ca ai invatat deja o parte importanta din adevarul despre cancer.

Sursa: http://autovindecarea.blogspot.ro/2013/10/10-greseli-ce-trebuie-evitate-atunci.html 

si lectia corelata cu cea de mai sus pentru vindecarea societatii:

http://www.contributors.ro/editorial/cal-cuminte-sau-de-ce-dna-nu-este-antidotul-corup%c8%9biei-%c8%99i-plagiatului/