Legătura dintre emoţii şi organe

Sursa: http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=11633

De mii de ani, medicina tradițională chineză a arătat că fiecărui organ din trupul nostru îi corespund anumite emoţii. Și medicina tradițională grecească vorbea despre legăturile ce există între organele trupului și emoții, și modul în care acestea din urmă ne pot influența starea de sănătate. Dacă emoțiile armonioase, benefice, stenice, contribuie la menținerea unei funcționări optime a organismului, emoţiile perturbatoare ce sunt trăite în mod repetat, un timp îndelungat, pot afecta organele corespondente.

Inima

Curajul, sinceritatea, iubirea și altruismul întăresc inima.
Vinovăţia, dezamăgirile, ura şi minciuna o slăbesc.
Potrivit medicinei greceşti, se poate muri exclusiv din cauza suferinţei (sau „de inimă rea”, cum se spune în popor). Inima este totodată cel mai cald organ al corpului, fapt ce-l face vulnerabil în faţa pasiunilor prea „fierbinţi”. Sistemele tradiţionale cataloghează aceste trăiri intense sub umbrela termenului de „febră efemeră”.

Gâtul şi tiroida

Gâtul este principalul centru de comunicare al organismului. Incapacitatea de transmitere a trăirilor spre exterior şi imposibilitatea de exprimare a sinelui vor cauza adesea probleme cu gâtul sau cu tiroida. În cazuri extreme, dificultăţile din această sferă pot duce şi la pierderea definitivă a vocii.

Gâtul reprezintă în acelaşi timp şi partea superioară a tractului digestiv. Tensiunile emoţionale şi anxietăţile pot să agite energia vitală de la nivelul acestui sistem şi să perturbe funcţiile ficatului, determinând creşterea acestuia din urmă şi blocarea ce poate apare la nivelul gâtului, dând senzaţia de „nod în gât”, denumită ştiinţific globus hystericus.

Valurile de tristeţe intensă şi tragediile pot cauza şi ele dificultăţi la înghiţire, în timp ce orice dezechilibru al tiroidei este legat de o problemă de exprimare a sinelui sau un conflict între percepţiile lumii interioare şi exterioare eu-lui.

Plămânii

Plămânii sunt organe importante, care lucrează strâns cu inima, fiind la fel de sensibili la diversele tipuri de emoţii. Senzaţia de sufocare (la propriu sau la figurat) cauzează afecţiuni ale plămânilor şi probleme respiratorii.

Legată de piept este şi demnitatea, care permite plămânilor să se extindă şi să funcţioneze corespunzător. Suferinţa neexprimată este şi ea puternic conectată la starea plămânilor – aşa se explică faptul că anumite boli de plămâni apar până şi în cazul nefumătorilor.

Creierul

Creierul se îmbolnăveşte în urma apariţiei unor dezechilibre majore ale unui alt organ, care va trimite semnale subtile că nu funcţionează corespunzător.

Persoanele colerice se agită, se irită, se inflamează şi se descarcă prin furie, invidie şi gelozie. Persoanele sangvine sunt înclinate către stări de bine, de plăcere şi de senzualitate. Cei melancolici sunt caracterizaţi de prudenţă, griji şi atenţie sporită, în timp ce flegmaticii de plictiseală, de ceață și letargie mentală, de lentoare sau își întunecă gândirea obiectivă prin sentimente excesive sau subiectivism. Cu toate acestea, problemele la nivelul creierului nu reprezintă întotdeauna efectele dezechilibrelor altor organe. Ele pot fi şi cauza generării unor afecțiuni în alte părți ale trupului, având în vedere faptul că gândurile noastre predominante pe care ajungem să le hrănim, ne afectează profund energia vitală.

Sânii

Afecţiunile sânilor au legătură cu situaţiile conflictuale (de multe ori din sfera de cuplu). Este interesant de văzut cum fiecare dintre cei doi sâni reacţionează la emoţii diferite.
Sânul drept este afectat puternic de certurile şi neînţelegerile cu ființa iubită, iar sânul stâng se află în legătură strânsă cu sentimentele materne şi relaţia cu propriii părinţi.

Splina

Bolile de splină apar în primul rând de la prea multe griji, muncă mentală excesivă şi concentrarea obsesivă pe un singur subiect.

Splina joacă un rol esenţial în digestia şi absorbţia substanţelor nutritive. Ajută la formarea sângelui şi a energiei. Este conectată la muşchi, gură şi buze, iar un eventual dezechilibru la acest nivel se va manifestă prin scăderea apetitutului, oboseală inexplicabilă, disconfort abdominal, scaune moi sau diaree, buze palide, scrâşnirea dinţilor pe timp de noapte, menstruaţie foarte abundentă sau senzaţie de oboseală a muşchilor.

Ficatul

Furia, resentimentele, frustrările şi irascibilitatea se numără printre factorii declanşatori ai bolilor de ficat. Stările de nervozitate blochează energia de la nivelul acestui organ.

Deoarece ficatul se află în conexiune subtilă cu tendoanele, unghiile şi ochii, persoanele cu probleme la ficat vor experimenta adesea simptome precum înroșirea ochilor, modificarea aspectului unghiilor sau apariţia unor senzaţii aparent inexplicabile de oboseală.

Atenţie: ficatul prezintă o legătură importantă şi cu ciclul menstrual, astfel încât durerile excesive din perioada menstruaţiei ar putea indica un eventual dezechilibru la nivelul acestui organ.

Ciclul emotiilor negative

Citiţi şi:
Ficatul – marele gardian şi totodată salvator al sănătăţii noastre Hipotalamusul – «avocatul» adaptării organismului la mediu
Glanda pineală – o poartă spre lumile paradisiace, pe care o putem deschide