Afişări de pagină

Sistem


vineri, 11 decembrie 2015

Leac de aur pentru suflet si trup: Mangaierile

Mamele si tatii afectuosi cunosc senzatia unica pe care o simt atunci cand isi tin pruncii culcati pe piept.
Contactul cu trupul lor plapand si fierbinte (asa se vindeca colicii intestinali) se traduce intr-un singur cuvant: fericire.
Mamele simt mai ales gustul bucuriei ametitoare de a tine un prunc la san, unul dintre miracolele care nu se pot uita niciodata.
Si adolescentii cunosc paralizanta emotie provocata de intamplatoarea atingere si apoi inclestarea mainilor.
Imbratisarile parintesti, "acoladele" prietenesti (o mana pusa pe umar), mangaierile pe crestet si frunte sunt valori afective bine cunoscute, dar din pacate prea putin folosite, desi ele sunt primul pas catre binele sufletesc si vindecare trupeasca. 
 
Un cobai fericit
Kerstin Uvnas-Moberg, fiziolog la Institutul Karolinska din Stockholm, mangaie lin si fara intrerupere burta moale a unui cobai, mentinand un ritm si o presiune constante. Masajul dureaza cinci minute, dupa care senzatia de placere pusa in slujba stiintei ia sfarsit. O asistenta controleaza tensiunea arteriala, ritmul cardiac si temperatura corpului, iar cobaiul - in mod evident mai relaxat - este dus inapoi
in cusca lui. "Masajul ii linisteste in asa masura pe cobai, incat ar putea fi operati fara narcoza", spune cercetatoarea suedeza. "Ar fi un posibil punct de plecare pentru a afla ce se petrece de fapt in corpul omenesc, in timpul unei atingeri tandre sau al masajului terapeutic". Aproximativ 5 milioane de celule senzoriale, majoritatea aflandu-se pe limba, buze si degete, transmit aceste atingeri pielii. Traiectele nervoase, cu ramificatii foarte fine, propaga semnalele de contact in tot corpul, pana la creier. O senzatie extraordinara de relaxare si liniste, obtinuta printr-o simpla atingere.
 
Atingerea, un mister
Scanteia actuala s-a aprins provocata de o psiholoaga: Tiffany Field, prima care a incercat sa dezlege "misterul care invaluie pielea", in cadrul institutului pe care-l conduce si care are un nume simbolic: "Touch Research Institute" ("Institutul pentru cercetarea atingerii"). Studiile ei, partial publicate, au demonstrat ca orice mangaiere, orice masaj pe piele influenteaza echilibrul nostru hormonal. Astfel, contactul cu pielea poate declansa o avalansa de substante purtatoare de mesaj care nelinistesc, ne alina durerile, elimina stresul si incordarea sau pur si simplu intaresc sistemul imunitar. Exista o adevarata "cultura" a contactului, a atingerii, care, din nefericire, se pierde treptat.
"La inceputul mileniului trei, pipaitul se numara printre simturile pe cale de disparitie. Lumea, dominata de mass-media, este o lume vizuala. La persoanele care nu se dezlipesc toata ziua de calculator si care tin legatura cu prietenii doar la telefon, zona de contact se rezuma doar la suprafetele ergonomice de uzanta", spune Field. Ea acuza faptul ca "educatoarele de la gradinitele decopii din SUA se tem pur si simplu sa-i ia in brate pe micutii care plang, din cauza ca mangaierile lor ar putea fi interpretate gresit".
La fel se intampla si cu cei ce nu mai indraznesc sa-si bata pe umar colegul de munca sau sa-l imbratiseze cu compasiune.
Field presupune ca aceasta izolare tactila va declansa o "foame de contact" pe care tot mai multi si-o vor astampara prin "ore de mangaieri contra cost". Ele au si inceput. Doar in 1996, in Germania au fost prescrise medical 65 de milioane de masaje (rambursate de asigurarile sociale), dar numarul lor nu poate fi apreciat corect, pentru ca multe persoane le-au platit din propriul buzunar. Oferta este teribil de variata si deci foarte greu de supervizat. Ti se ofera absolut orice: masajul acustic tibetan, Watson - un masaj shiatsu subacvatic, Reiki, Rolfing, terapia zonelor reflexe, scaune speciale de masaj, masajul Anick-Fit pentru mentinerea energiei (se practica la locul de munca) etc. La acestea, se mai adauga: cursuri pentru cupluri (initiere in arta mangaierilor) si seminarii Tantra - care, toate, promit o traire senzuala dezlantuita.
In ultima vreme au aparut multe studii care confirma efectele medicale pozitive ale masajului.
* Dupa un masaj zilnic de 45 de minute, femeile cu operatii pe uter de la Clinica Universitara Virginia n-au mai folosit calmante in cantitati asa de mari, au devenit mai active, mai increzatoare.
Rezultate asemanatoare au fost consemnate si in urma unui studiu efectuat asupra persoanelor cu arsuri grave, la Universitatea din Miami.
* Dupa 6 saptamani de masaj si stimulare electrica a pielii, la bolnavii de Alzheimer s-a constatat o ameliorare a memoriei si starii psihice.
* Prin metoda "cangur" - copiii stau culcati (goi) cateva ore pe abdomenul mamei sau al tatalui – a fost reglata respiratia prematurilor si a scazut ritmul cardiac la sugari. Atat parintii, cat si copiii au numai de profitat de pe urma contactului piele-piele. 
 
Moartea copiilor nemangaiati
Intr-unul din experimentele efectuate, Tiffany Field a despartit temporar cativa pui de cobai in varsta de 10 zile de mamele lor. Drept urmare, puii au inceput sa produca mai putini hormoni de crestere, mai putina insulina si mai putine enzime de care depind dezvoltarea si diferentierea celulelor. Echilibrul hormonal a inceput sa se normalizeze doar in momentul cand unuia din colaboratorii lui Field i-a venit ideea sa-i perie regulat cu o pensula uda – un fel de inlocuitor pentru limba mamei. Acesta este deci motivul pentru care mamiferele isi ling si isi spala (curata) puii. Maimutele antropomorfe isi poarta progeniturile in spate sau pe abdomen, ani in sir, le leagana si le despaducheaza. Asa poate fi explicat deznodamantul unui experiment de o cruzime iesita din comun, ordonat in secolul 13 de catre imparatul Friedrich al II-lea. El le-a cerut mamelor adoptive si doicilor sa alapteze si sa imbaieze copiii fara sa le vorbeasca sau sa le arate nici cea mai mica afectiune. Se spune ca niciunul dintre copii nu ar fi supravietuit. "La copii, contactul fizic este conditia de baza a cresterii", spune Field. "Se pare ca in noi, nevoia de contact (atingere) este inradacinata genetic. Orice mangaiere tandra ne face mai siguri pe noi, suntem mai putin timorati". 
 
Sexualitatea si atingerea
Tandretea este un element deosebit de important si pentru terapia sexuala si terapia cuplului. "Pentru o viata sexuala buna, ar trebui sa-nvatam sa ne atingem din nou asa incat sa ne faca placere", spune aceeasi cercetatoare. 
"Sexul, dragostea si fenomenul de atingere sunt privite - de regula - ca niste subiecte nestiintifice, dar noi cream argumente care sa-i convinga pe savanti", spune Tiffany Field. Persoanelor care nu vor sa-si cheltuiasca banii pe masaje sau care duc lipsa de partener li se da urmatorul sfat: "Masati-va singuri! Lipsa momentana a unui suflet alaturi de dvs. nu este un motiv ca sa renuntati la masaj". 
 
Graficul contactelor epidermice
 Iata cateva date stabilite de cercetatori in anii '90.In cazul unor cupluri aflate intr-o cafenea, parteneriis-au atins dupa cum urmeaza (este vorba de o ora):* in America - de doua ori* In Paris - de 110 ori* In Caraibe (San Juan/Puerto Rico) - de 180 de ori. Rezultatele unor analize video din 1995 arata:
Contactul fizic a fost cautat de:
* 21% dintre greci* 14% dintre italieni* aproape la fel de multi irlandezi si scotieni
Mai distanti au fost :
* englezii - 8%* suedezii - 5%* olandezii - 4%.
 
Modelul feminin
Femeile cauta atingerea mai frecvent decat barbatii - este o constatare facuta de doi psihologi americani care au observat comportamentul pasagerilor de pe aeroportul din Kansas City: Femeile: au imbratisat si sarutat persoanele care le asteptau (indiferent de sex). Barbatii: i-au salutat pe barbati printr-o scurta strangere de mana. 
 
Copiii - marcati de parinti
La adulti, contactul fizic cu propriii copii este identic cu cel al parintilor lor cu ei. Mai mult sau mai putinintens. 
 
Mangaierile si bacsisul 
Din experimentul efectuat in 1992 de cercetatorul american Jakob Hornik rezulta ca bacsisul mai mare il iau chelnerii sau chelneritele care pun mana pe bratul clientului. 
 

Concluzii

Pentru a fi fericiti, pentru a ne elibera de stres si pentru a lupta impotriva bolilor avem nevoie de mangaieri. Fara aceste atingeri devenim agresivi, stresati, ne imbolnavim mai usor. Sfatul care rezulta din cercetarile intreprinse este urmatorul: trebuie sa ne mangaiem copiii mai des, sa-i dezmierdam, sa-i alintam si sa-i masam, trebuie sa incurajam practicarea nestanjenita a acestui contact piele-piele in scoli, in spitale si in alte parti. Cultura contactului trebuie reactivata.
In urma unui studiu, s-a constatat ca violenta excesiva, agresiunea, merg mana in mana cu contactul fizic limitat. Prescolarii care au un contact fizic mai intens cu parintii sau persoanele care-i ingrijesc au un comportament mult mai echilibrat. Animalele mangaiate sunt mult mai blande si sanatoase. Maturii sunt mai optimisti si mai echilibrati. Batranii nu se mai tem de singuratate si moarte. Mai ales ei au nevoie sa fie imbratisati. 
Si atunci? Daca binele lumii si-al oamenilor se obtine atat de lesne, printr-o simpla mangaiere, printr-o strangere afectuoasa in brate, ce ne impiedica oare sa le practicam mai des?
Greu de raspuns?
Statisticile arata ca din 10 subiecti anchetati, 4 au raspuns ca n-au fost mangaiati niciodata. Raportati-i la populatia lumii (sa zicem 6,5 miliarde) si va veti ingrozi. Din randul lor se ridica agresorii, delincventii si criminalii.