Parazitismul sangelui sau frauda lui Pasteur a pus bazele medicinei moderne
Sanatatea noastra este direct legata de alimentatie. Acest lucru era cunoscut inca din antichitate. Pitagora (582-507 i.e.n) a spus “zeii sunt nevinovati de suferintele
oamenilor. Bolile si durerile corpului sunt urmarea exceselor”.
Si
calugarita Hildegard von Bingen a scris acum 1000 de ani “Hrana voastra
este medicina voastra”. Aceasta te poate imbolnavi sau face bine.
Microbiologul
Prof. Dr. G. Enderlein a facut descoperiri uimitoare prin cercetarile
facute cu sange si a pus medicinei stiintifice o temelie noua. Toate
descoperirile lui nu au putut fi inca negate de peste 90 de ani, ci ele
au fost mai degraba confirmate de alti cercetatori din toata lumea.
Acest lucru vorbeste de la sine de adevarul lucrurilor celor descoperite
de Enderlein. Dupa mai mult de 60 de ani de cercetari Enderlein a adus
dovada pentru cauza bolilor cronice – inclusiv a cancerului – ca si
tratarea lor cu succes.
Inainte
de a ne ocupa cu cercetarile si teoriile lui trebuie insa sa facem o
mica excursie cu ceva timp in urma, pentru a intelege mai bine aceste
lucruri. In intreaga istorie a medicinei nu a existat o disputa
stiintifica mai mare si mai pasionata decat aceea dintre Louis Pasteur
si Antoine Bechamp.
Antoine Bechamp (chimist, biolog si profesor in
farmacie, 1816-1908) a afirmat ca toate celulele din plante, animale si
din om contin niste microzime care dupa moartea organismului nu mor,
ele fiind cauza fermentatiei. Din aceste microzime se pot naste alte
microorganisme. Aceste microzime, asa cum le-a numit Bechamp sunt
prezente in toate fiintele si toate plantele.
Ele sunt
indestructibile si vesnice, sunt puntea dintre materia vie si cea
moarta. Sub influenta anumitor efecte patogene aceste microzime se pot
transforma in bacterii, care elimina substante putrezitoare si
de fermentatie. Ca urmare toate bolile corpului isi au originea in
INTERIORUL sau.
Cu aceasta a fost descoperit pentru prima data
pleomorfismul – capacitatea unui microorganism de a se transforma
dintr-un organism pasnic intr-o sumedenie de microbi, bacterii, mucegaiuri
si ciuperci daunatoare vietii. Din aceasta descoperire importanta s-ar
fi putut naste baza adevarata a unei medicini folositoare, daca un alt
cercetator nu s-ar fi amestecat in aceasta descoperire importanta:
Louis Pasteur (microbiolog 1822-1895).
Pasteur, om cu legaturi
politice dubioase, a afirmat in acelasi timp ca microbii nu se pot
transforma si ca ar exista numai un singur microb care sa produca o
anumita boala. El a negat ca bacteriile si ciupercile ar lua nastere in
sange din acele microzime originale si in plus a afirmat ca sangele in
stare de sanatate este steril. Dupa Pasteur bolile s-ar naste din
bacteriile care ataca corpul dinafara si care la randul lor provin din
alte bacterii care exista in natura.
Un al treilea savant s-a amestecat in disputa: Claude Bernard (fiziolog 1813-1878) si acesta a corectat: “Nu domnii mei, microbul nu este nimic. Ci calitatea sangelui este totul!”
Pasteur
era un retoric foarte bun si in scurt timp, cu sprijinul mare al
ziarelor, ziare care in numar mare apartineau magnatilor de produse
chimice si farmaceutice de atunci, a reusit sa convinga opinia publica si savantii de teoria lui, castigand aceasta disputa fara sa aduca
cele mai mici dovezi pentru teoria sa.
Pasteur a plagiat chiar
multe pasaje din lucrarea lui Bechamp, pe care le-a introdus in lucrarea
lui, fara sa mentioneze provenienta lor. Deja atunci el a fost acuzat de
plagiat si inselatorie. Desi, pe patul de moarte Pasteur si-a recunoscut
greseala si i-a dat dreptate lui Bechamp, acest lucru a fost prea mult
tarziu pentru a mai repara greseala sau inselatoria deja facuta si dogmele instalate in stiinta medicala.
Teoria
simplista si eronata a lui Pasteur despre microbiologie se raspandise
intre timp rapid in lumea stiintifica spre dauna miliardelor de pacienti
care vor urma sa traiasca de atunci. Si aceasta teorie gresita este inca
ceea ce se stie pana in ziua de azi si baza medicinei moderne, care
combate microbii din afara cu chimicale toxice si vaccinuri. Dupa analiza
documentelor lui Pasteur facuta de un cercetator american, documente
care au fost pastrate in secret mai mult de 70 de ani dupa moartea lui,
reiese limpede ca Pasteur a comis o frauda stiintifica in mod
intentionat.
Aceasta frauda a facut ca medicina sa ia un drum
foarte gresit si cu multe victime in lumea intreaga, spre folosul celor
care facbrica si vand medicamente chimice si aparatura medicala.
Prof.
Enderlein a fost microbiolog, zoolog si custod sef al muzeului de
zoologie din Berlin atunci cand el s-a adancit in studiile facute de
Bechamp. In anul 1916 Enderlein a facut o mare descoperire. El a putut
izola dupa analiza sangelui doua microorganisme pe care le-a cultivat
intr-o cultura hranitoare. Aceste microorganisme faceau parte dintr-un
mucegai de origine vegetala, care traieste in simbioza cu omul si cu
animalele. Ele apar in forme diferite si ajuta printre altele de exemplu
la coagularea sangelui, o functie vitala vietii, crearea
trombocitelor.
Enderlein a putut sa dovedeasca prin cercetarile
sale sirul de transformari ale microbilor dintr-un microorganism pasnic
simbiotic intr-o sumedenie de microorganisme diferite cu insusiri
patogene. Cu aceasta Enderlein a confirmat descoperirile lui Bechamp si a
livrat dovezile pentru pleomorfism.
Enderlein a dovedit in plus
ca sangele nu este niciodata steril, asa cum afirmase Pasteur si ca in
sange se afla tot felul de microorganisme in stadii diferite. Chiar si
faptul ca celula umana ar fi cea mai mica unitate vie din corp, asa cum
inca se crede astazi, este un lucru dovedit ca fiind gresit. Cea mai
mica entitate vie din corp este coloidul viu si nu celula. Acesta este
asa de minuscul, incat abia se poate observa la un microscop optic.
Aceste microorganisme numite simbioti sunt si in sperma si in ovule. Ele sunt transmise la urmasi prin placenta.
La
o alimentatie gresita cu multe proteine si mult zahar aceste
microorganisme se transforma in stadii patogene care imbolnavesc
organismul: simbiotul pasnic se transforma in virusi, bacterii si
mucegaiuri. Simbioti folositori devin asadar paraziti periculosi
datorita alimentatiei gresite.
O anumita ciuperca - Aspergillus
Niger – parcurge toate stadiile patogene pana cand ajunge la acel stadiu
care provoaca bolile de plamani. In faza finala ea are aspectul
bacilului descoperit de Koch ca fiind bacilul de TBC: “bacilul Koch”. O
alta ciuperca “mucor racemosus fresen” este cel mai periculos dusman al
omului si al animalelor. Aceasta ciuperca a avut nenumarate stadii in
timpul evolutiei sale prin care ea a pus baza unei variatii
interminabile de boli.
Atunci cand alimentatia gresita este
continuata, ciclul de transformare incepe din nou si agresivitatea
microbilor devine din ce in ce mai daunatoare. Atunci cand sangele trece
de la caracterul alcalin, mediu in care nu se pot dezvolta si trai
microbii, intr-un mediu cu caracter acid, atunci inmultirea acestor paraziti devine
necontrolabila si ei se pot transforma in toate stadiile, pana cand ajung
si la forma de celule cancerigene.
Dieta gresita consta in
principiu din alimentatia excesiva cu zahar si proteine animale (dar si
vegetale ca cele din soia, fasole, alune), lucruri care hranesc foarte
bine acesti paraziti si care ii fac sa ia forme si mai agresive. Dupa
Enderlein hrana vegetala este baza unei sanatati bune. Nu avem voie sa
uitam ca acest simbiot este de origine vegetala.
De aceea hrana vegetala este de preferat produselor animale. S-a dovedit chiar ca proteinele vegetale sunt cele folosite cu predilectie de corp la cresterea masei muschiulare.
Intr-un
studiu medical amplu pe sportivi s-a putut dovedi ca printr-o
hranire vegetariana se poate obtine o conditie mai buna facand acelasi
antrenemant, decat prin hranire cu multe proteine animale. Cercetatoarea
rusa Shatalova a dovedit prin maratoane in desert facute cu doua grupe
de sportivi din care una se hranea conventional si alta strict
vegetarian, ca cei cu hrana putina si vegetala au fost cu mult mai
rapizi si rezistenti la traversarea desertului, decat cei cu alimentatie
normala cu multe proteine.
S-a dovedit in plus ca respiratia
celulelor este mult mai activa la hranirea vegetariana. Consumul zilnic
mediu de proteine in Elvetia si Germania este de 140 gramme pe zi.
Doza maxima procesabila de proteine este insa de 40-60 gramme, ceea ce
face ca intre 50-100 de grame de proteine sa nu poata fi asimilate
trebuind sa fie arse, transformate sau depuse in corp.
Aminoacizii
si proteinele moleculare mici au o sarcina negativa si tind sa se lege
de minerale cu sarcina pozitiva. Prin aceasta iau nastere complexe de
proteine-minerale care nu mai pot fi dizolvate in nimic si care sunt
depuse in interstitiul dintre celule, in tesut. Aceste depuneri reduc puterea de reactie
a tesutului, duc la infundarea interstitiului si la impiedicarea schimbarii
lichidului din acesta. Prin aceasta schimbul de substante este scazut si
ca urmare creste cantitatea de toxine. Acest lucru duce la reducerea
respiratiei din celule si la moartea lor.
Este un paradox nelinistitor ca
se incearca sa se vindece boli cu medicamente care distrug sistemul
imunitar al corpului (chimioterapie si anti-biotice), caci prin folosirea de medicamente dusmanii
microbieni ai organismului pot sa se inmulteasca si mai mult. Daca omul
continua sa ignore legile naturii, atunci nu il poate astepta decat distrugerea
completa a sanatatii.
Datorita descoperirilor lui Enderlein si
vaccinul trebuie vazut in cu totul alta lumina. El nu aduce nici un
avantaj, ci mai degraba distruge sanatatea si slabeste sistemul imunitar.
In anul 1860 exista un caz de cancer la 2500 de oameni. In 1953
cancerul se putea intalni la una din 6 persoane, iar in ziua de astazi
situatia s-a inrautatit cu mult mai mult. Deja oamenii s-au obisnuit ca
pana si copiii si noi-nascutii sa faca cancer si leucemie.
Timpurile,
cand studentilor la medicina li se spuneau urmatoarele lucruri, au
disparut demult: “Domnii mei, vreau sa va fac sa recunoasteti ca pana si
cea mai reusita interventie chirugicala nu este nimic altceva decat o
dovada in plus ca noi nu am fost in stare sa vindecam boala respectiva”
(Din cursul Prof. Dr med. Bier)
Medicina moderna face o gramada
de analize la sange, din care la urma nu se poate spune mare lucru
despre starea reala de sanatate a pacientului. Exista oameni bolnavi cu
analize bune, cat si oameni sanatosi cu analize proaste. Acest lucru
arata clar greselile medicinei moderne facute deja la analiza sangelui.
Modul de analiza este gresit, caci sangele trebuie analizat atata vreme
cat este viu. Cu un microscop de camera obscura orice medic ar putea
vedea calitatea sangelui intr-o picatura de sange luata din deget, atata
vreme cat sangele inca este viu.
Mai jos sunt ilustrate diferentele
intre un microscop normal si un microscop cu camp intunecat
(Dunkelfeldmikroskop), cu care se pot vedea atat calitatea sangelui, cat
si cei mai multi agenti patogeni direct in proba de sange.
La acest tip de
microscop lumina cu care este luminat preparatul nu ajunge direct in
obiectiv. Numai lumina care trece prin preparat ajunge la obiectiv si
produce o imagine cu forme deschise pe un fundal intunecat. In aceasta
imagine se recunoaste numai conturul obiectelor din preparat.
Cauza atacurilor de inima: colonii de bacterii care cresc si blocheaza vasele de sange:
In imaginea de sus este sangele unui pacient cu cancer. Se vad doua ciuperci patogene – Aspergilus si Mucor, cat si globule rosii lipite una de alta. Deci,
in cazul cancerului sangele este plini de patogeni si are o proasta
calitate. Cancerul se poate descoperi cu acest microscop cu camp intunecat cu ani de zile inainte
de a apare vreo tumoare. Mai jos este redat un stadiu avansat de proliferare a agentilor patogeni si de aglutinare a celulelor rosii.
Diferite poze din sange facute cu microscopul cu camp intunecat:
Desi exista microscoape electronice in care se vad atomii si
chiar microscoape optice cu rezolutii mari, cand este vorba de analiza
sangelui, prin folositea gresita a luminarii obiectului, nu se mai vede nimic folositor. Este ca si cum s-ar merge cu un Ferarri numai cu 20 km/ora.
